DECIZIE Nr.
1173 din 6 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 din Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 823 din 8 decembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Compania Omar Fadi Impex" -
S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 4.858/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia
contencios administrativ şi fiscal şi de Reiean Ciorabaiîn Dosarul nr.
40/36/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă şi fluvială,
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul
său, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de
neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind
întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect,
în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea
Dosarului nr. 1.704D/2008 la Dosarul nr. 1.557D/2008, care este primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa constantă a
Curţii în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 26 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr.
4.858/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal
şi prin Incheierea din 9 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 40/36/2008 al
Curţii de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios
administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 214 din Codul de procedură
fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Compania Omar Fadi
Impex" - S.R.L. din Craiova şi de Reiean Ciorabai.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat contravine
prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, întrucât
creează în favoarea organului de soluţionare a contestaţiilor împotriva actelor
de impunere fiscală o atribuţie jurisdicţională care aparţine exclusiv
instanţei de judecată, şi anume suspendarea judecăţii contestaţiei. Mai mult,
adoptarea unei astfel de măsuri în cazul în care este sesizat organul de cercetare penală în legătură cu existenţa
unor suspiciuni privind săvârşirea unor fapte cu caracter penal, chiar dacă
aceasta poate fi atacată la instanţa de judecată, încalcă principiul prezumţiei
de nevinovăţie, consacrat de art. 23 alin. (11) din Constituţie. Suspiciunea
existenţei unei infracţiuni, urmată de o simplă sesizare a organelor de
urmărire penală, neagă dreptul de a obţine în justiţie rezolvarea situaţiei în
materie fiscală.
Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi
fiscal şi Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă şi fluvială,
contencios administrativ şi fiscal consideră
excepţia ca fiind neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 214 din Codul de
procedură fiscală nu încalcă accesul liber la justiţie, deoarece împotriva
deciziei de suspendare a soluţionării contestaţiei se poate formula plângere la
instanţa de judecată, care exercită controlul judiciar asupra măsurii
administrative dispuse. De asemenea, contestatorilor nu li se îngrădeşte
accesul la justiţie, întrucât procedura de soluţionare a contestaţiei va fi
reluată după soluţionarea sesizării penale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 214 din Codul de procedură fiscală, republicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, text de lege care are următorul
conţinut: „(1) Organul de soluţionare competent poate suspenda, prin decizie motivată,
soluţionarea cauzei atunci când:
a) organul care a efectuat activitatea de control a
sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei
infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei
ce urmează să fie dată în procedură administrativă;
b) soluţionarea cauzei depinde, în tot sau în
parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte
judecăţi.
(2) Organul de soluţionare competent poate suspenda
procedura, la cerere, dacă sunt motive întemeiate. La aprobarea suspendării,
organul de soluţionare competent va stabili şi termenul până la care se
suspendă procedura. Suspendarea poate fi solicitată o singură dată.
(3) Procedura administrativă
este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea sau, după
caz, la expirarea termenului stabilit de organul de soluţionare competent
potrivit alin. (2), indiferent dacă motivul care a determinat suspendarea a
încetat sau nu.
(4) Hotărârea
definitivă a instanţei penale prin care se soluţionează acţiunea civilă este
opozabilă organelor fiscale competente pentru soluţionarea contestaţiei, cu
privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civilă."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în
art. 21 alin. (1) şi (3), care se referă la liberul acces la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil, şi art. 23 alin. (11), care consacră prezumţia
de nevinovăţie.
Examinând excepţia ridicată, Curtea constată că textele
de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate,
prin Decizia nr. 927 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 801
din 23 noiembrie 2007, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, reţinând, în
esenţă, că „textul criticat din Codul de procedură fiscală reglementează
proceduri de recurs administrativ, prin care se lasă posibilitatea organelor
care au emis actele administrative atacate sau
organelor superioare acestora de a reveni asupra
măsurilor luate. Asemenea proceduri, în care soluţionarea plângerilor şi a
contestaţiilor este atribuită însuşi organului care a emis actul atacat sau
organului ierarhic superior acestuia, nu întrunesc elementele definitorii ale
activităţii de jurisdicţie - caracterizată prin soluţionarea de către un organ
independent şi imparţial a litigiilor privind existenţa, întinderea sau
exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcţiei
administrative. In concluzie, actele de soluţionare de către organele
administrative a contestaţiilor, respectiv a reclamaţiilor formulate potrivit
dispoziţiilor din Codul de procedură fiscală, nu sunt acte de jurisdicţie, ci
acte administrative supuse cenzurii instanţei de judecată".
In ceea ce priveşte posibilitatea organului de
soluţionare a contestaţiei de a suspenda, prin decizie motivată, soluţionarea
cauzei atunci când organul care a efectuat activitatea de control a sesizat
organele în drept cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei
infracţiuni, Curtea constată că aceasta nu înfrânge dispoziţiile constituţionale
care consacră prezumţia de nevinovăţie. Adoptarea măsurii suspendării este
condiţionată de înrâurirea hotărâtoare pe care o are constatarea de către
organele competente a elementelor constitutive ale unei infracţiuni asupra
soluţiei ce urmează să fie dată în procedura administrativă. Or, într-o atare
situaţie suspendarea procedurii administrative nu numai că se impune, dar
constituie tocmai expresia aplicării prezumţiei de nevinovăţie a persoanei
contestatoare, care îşi poate valorifica toate drepturile garantate
constituţional, în cadrul unui proces în faţa instanţelor de judecată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Compania Omar Fadi Impex" - S.R.L. din Craiova în
Dosarul nr. 4.858/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios
administrativ şi fiscal şi de Reiean Ciorabai în Dosarul nr. 40/36/2008 al
Curţii de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din 6 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu