DECIZIE Nr.
1167 din 11 decembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h 1) din Legea nr.
393/2004 privind Statutul alesilor locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 4 din 3 ianuarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ion Neguş în Dosarul nr.
1.406/109/2007 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
doamna avocat Elena Iulia Ştefănescu, apărător ales, cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa
părţii Consiliul Local al Municipiului Piteşti, faţă de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.
1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411 D/2007, nr. 1.491 D/2007 şi nr. 1.551
D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Elisaveta Popa în Dosarul
nr. 4.328/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaş şi
Gheorghe Moraru în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr.
3.890/120/2007 şi, respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmboviţa -
Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde, pentru Elisaveta Popa,
autoare a excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 1.246D/2007, domnul
avocat Valeriu Stoica, apărător ales, cu delegaţie la dosar. De asemenea, în
acelaşi dosar, răspunde pentru partea Consiliul Judeţean Braşov, domnul consilier
juridic Dănuţ Băncilă, cu împuternicire depusă la dosar.
In toate celelalte dosare, se constată lipsa părţilor,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Reprezentanţii părţilor prezente şi reprezentantul
Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
dosarelor nr. 1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411 D/2007, nr. 1.491 D/2007
şi nr. 1.551 D/2007 la Dosarul nr. 1.164D/2007, care a
fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul părţilor prezente. Apărătorul autorului excepţiei de
neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.164D/2007 solicită
admiterea acesteia. Arată că, în prezent, art. 37 din Constituţie ar trebui
interpretat din perspectiva votului uninominal, astfel încât o reglementare
care presupune pierderea calităţii de consilier local ca urmare a pierderii
calităţii de membru al partidului pe listele căruia a fost ales este
neconstituţională. Depune, în acest sens, şi note scrise.
Apărătorul autorului excepţiei de neconstituţionalitate
ce face obiectul Dosarului nr. 1.246D/2007 solicită admiterea acesteia,
susţinând că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 contravin dispoziţiilor art. 53 din
Constituţie. Arată, în esenţă, că noua cauză de încetare de drept a mandatului
consilierilor locali şi judeţeni, prevăzută de textul de lege criticat, conduce
direct la restrângerea dreptului acestora de a-şi exercita mandatul acordat
prin vot de comunitatea locală, fără ca această restrângere să îndeplinească în
mod cumulativ condiţiile imperative stabilite de dispoziţia menţionată din
Legea fundamentală.
Reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă
şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, precizând că textul de lege criticat nu pune
în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi
fundamentale, ci sancţionează o conduită a alesului local aflată în
contradicţie cu voinţa exprimată de alegători cu prilejul scrutinului prin care
l-au desemnat în funcţia de consilier local sau judeţean.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate. Arată, în acest sens, că prevederile art. 9 alin. (2)
lit. h1) din Legea
nr. 393/2004 nu contravin niciuneia dintre dispoziţiile din Legea fundamentală
şi din celelalte documente internaţionale invocate de autorii excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 2 iulie 2007, 29 mai 2007, 18
septembrie 2007, 20 septembrie 2007, 15 octombrie 2007 şi 18 octombrie 2007,
pronunţate de Tribunalul Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de
contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.406/109/2006, de Tribunalul
Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul
nr. 4.328/62/2007 şi de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercială si de
contencios administrativ în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr.
3.890/120/2007 şi nr. 3.888/120/2007, Curtea Constituţională a fost sesizată
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Ion Neguş, Elisaveta Popa, Adrian
Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaş şi, respectiv, Gheorghe Moraru în
litigii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea contestaţiilor
formulate împotriva hotărârilor
unor consilii locale prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatelor de
consilier ale autorilor excepţiei.
In motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile constituţionale care prevăd
dreptul de a fi ales, coroborate cu cele ale art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală,
potrivit cărora cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile
consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de
acestea, conduc la concluzia că alesul local trebuie să beneficieze şi de
dreptul de a-şi exercita netulburat funcţia publică pentru care a fost ales
prin votul electoratului. De asemenea, se mai susţine că prevederile de lege
criticate contravin art. 53 din Constituţie, întrucât instituirea unui nou caz
de încetare a mandatului, înainte de expirarea duratei normale, aduce atingere
dreptului de exercitare a mandatului, „fără ca această restrângere să derive
din necesitatea protejării unuia din interesele generale enumerate în art. 53
din Constituţie".
Tribunalul Argeş - Secţia civilă - Completul
specializat de contencios administrativ şi fiscal consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în parte. Precizează că
textul de lege criticat nu distinge între situaţiile în care pierderea
calităţii de membru de partid este urmarea excluderii sau a demisiei, fiind
aplicabil doar în cazul pierderii prin demisie a acestei calităţi. In schimb,
arată că „nu este aplicabil în ipoteza în care pierderea calităţii de membru de
partid a intervenit prin excluderea din partid, iar cel în cauză îşi exercită mandatul
aferent funcţiei în care a fost ales consilier local, ca independent".
Apreciază că, dacă textul de lege ar fi aplicabil şi acestei din urmă situaţii,
atunci ar urma să se aplice numai după ce s-a făcut dovada că cel exclus a
epuizat căile de atac împotriva măsurii de excludere, iar aceasta a rămas
definitivă. Or, textul de lege criticat reglementează o încetare de drept a
mandatului fără să permită celui exclus exercitarea căilor de atac împotriva
măsurii excluderii din partid. In plus, instanţa mai arată că, în opinia sa,
textul de lege ce formează obiectul excepţiei ar fi aplicabil numai
consilierilor aleşi pentru mandatul 2008-2012, întrucât, în caz contrar, ar
însemna să li se impună celor aleşi pentru mandatul 2004-2008 „o obligaţie, o
conduită şi o sancţiune inexistente la data alegerii".
Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercială
şi de contencios administrativ consideră că
excepţia este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că autorilor
excepţiei nu Ie-a fost nesocotit dreptul prevăzut de art. 37 din Constituţie,
de vreme ce au fost aleşi într-o funcţie pe baza votului electoratului. Arată că
textul de lege criticat nu restrânge un drept, ci reglementează o situaţie care
poate avea loc numai după alegerea în una din funcţiile care beneficiază de
statutul de „ales local", iar, în cauză, nu este vorba de
neconstituţionalitate, ci de aplicarea strictă a legii „în raport cu situaţia
de fapt reţinută de către instanţa de judecată".
Avocatul Poporului apreciază
că textul de lege criticat este constituţional. Consideră că prevederile art. 9
alin. (2) lit. h1)
din Legea nr. 393/2004 nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală
referitoare la dreptul de a fi ales, întrucât legiuitorul are competenţa
exclusivă de a stabili modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului
electoral. De asemenea, apreciază că textul de lege criticat nu contravine în
niciun mod principiului constituţional al universalităţii drepturilor,
libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textul de lege criticat a fost introdus prin art.
I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, şi are următorul cuprins:
- Art. 9 alin. (2) lit. h1): „(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de
drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele
cazuri: [...]
h1)
pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei
minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: ale
art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 37 referitoare la dreptul
de a fi ales şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau
al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier
judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului,
dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali instituie
un nou caz, constând în pierderea calităţii de membru al partidului politic sau
al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.
Curtea constată că acesta este o consecinţă a
dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele
politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a
cetăţenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o
funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului
politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe
care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. De vreme ce
alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales,
înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate
necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin
urmare, nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică. Altfel
spus, pierderea calităţii de membru al unui partid politic pe a cărui listă a candidat
şi a fost ales de corpul electoral are drept consecinţă şi pierderea calităţii
de consilier local sau consilier judeţean.
Din această perspectivă nu are aşadar importanţă dacă
pierderea calităţii de membru al partidului politic are loc ca urmare a
demisiei sau a excluderii.
In plus, criticile de neconstituţionalitate
formulate în prezenta cauză vizează şi aspecte ce ţin de interpretarea şi
aplicarea textului de lege ce formează obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate. Or, instanţele de judecată sunt singurele în măsură să
stabilească dacă şi în ce măsură textul de lege criticat se aplică, în funcţie
de circumstanţele specifice ale litigiilor deduse judecăţii, acestea având
posibilitatea să aprecieze inclusiv cu privire la perioada pentru care acesta
este aplicabil.
In fine, constituţionalitatea unui text de lege se
examinează numai prin raportarea sa la texte sau principii din Legea
fundamentală, aşa că nu se poate susţine că acesta devine neconstituţional prin
coroborarea sa cu alte dispoziţii legale, în speţă, cu prevederile art. 16
alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, potrivit cărora dobândirea
sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai
jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.
Oricum, inexistenţa unei reglementări referitoare la o
eventuală cale de atac împotriva măsurii excluderii din partid reprezintă o
omisiune legislativă pe care Curtea Constituţională nu este competentă să o
complinească, întrucât, potrivit art. 61 din Constituţie, „Parlamentul este [... ] unica
autoritate legiuitoare a ţării", astfel încât
modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive
ale acestuia.
De altfel, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea
nr. 393/2004, iar prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, a statuat că „aceste dispoziţii au
ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid
politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice
locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din
voinţa electoratului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Cu majoritate de voturi, respinge excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2)
lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind
statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ion Neguş în Dosarul nr. 1.406/109/2007 al
Tribunalului Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios
administrativ şi fiscal, de Elisaveta Popa în Dosarul nr. 4.328/62/2007 al
Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi
fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaş şi Gheorghe Moraru în
dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 şi,
respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercială şi
de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu