DECIZIE Nr.
1144 din 15 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 716 din 23 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de
Andrei-Mihai Danciu în Dosarul nr. 4.881/221/2008 al Judecătoriei Deva.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 27 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 4.881/221/2008, Judecătoria Deva a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18
alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate
sunt neconstituţionale, deoarece instituie competenţa de judecare a plângerii
contra procesului-verbal de contravenţie în sarcina judecătoriei din
circumscripţia locului unde s-a săvârşit contravenţia, ceea ce este de natură
să facă dificilă exercitarea drepturilor prevăzute în art. 21 şi 24 din
Constituţie de către contravenienţii care domiciliază în raza de competenţă a
altor instanţe judecătoreşti.
Judecătoria Deva consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că, deşi a fost sesizată de instanţa de judecată cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, în realitate, aşa cum rezultă atât din
cuprinsul încheierii de sesizare, cât şi din notele scrise ale autorului
excepţiei, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 32 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie
2001, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „(2)
Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a
cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art.
24 privind dreptul la apărare.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată
că prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 au mai
format obiect al controlului de constituţionalitate într-o cauză cu o motivare
asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 664 din 30 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 30 iunie 2009, Curtea,
respingând excepţia de neconstituţionalitate invocată, a statuat că art. 32
alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 „nu îngrădeşte dreptul părţilor
la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci
instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva
procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi anume
instanţa competentă să soluţioneze plângerea. Această modalitate de
reglementare reprezintă însă opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu
prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, privind competenţa şi procedura
în faţa instanţelor judecătoreşti".
De asemenea, în aceeaşi decizie, Curtea, făcând
referire la jurisprudenţa sa, a reţinut că textul de lege criticat „reprezintă
o aplicare a principiului specialia generalibus derogant, în sensul
competenţei atribuite de art. 126 alin. (2) din Constituţie legiuitorului, care
poate institui, pentru situaţii deosebite, reguli speciale în ceea ce priveşte
stabilirea competenţei instanţelor de judecată şi a procedurii de
judecată".
Considerentele şi soluţia deciziei menţionate sunt
valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
a determina o reconsiderare ajurisprudenţei Curţii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Andrei-Mihai Danciu în
Dosarul nr. 4.881/221/2008 al Judecătoriei Deva.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu