DECIZIE Nr.
1139 din 16 octombrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 3 alin. 1 teza finala din Codul
de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 789 din 25 noiembrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskâs Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Iacob Schein în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008 al Curţii de Apel
Timişoara - Secţia penală şi de Ioan Iulian Făluţă în Dosarul nr. 4.537/99/2008
ai Curţii de Apel laşi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.570D/2008 şi nr. 1.733D/2008
au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune
conexării cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.733D/2008 la Dosarul nr.
1.570D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele: Prin Incheierea penală din 12 iunie 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 4.230.1/30/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Iacob Schein cu ocazia soluţionării
recursului împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă cererea
privind încetarea de drept a măsurii arestării preventive.
Prin Incheierea din 21 iulie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 4.537/99/2008, Curtea de Apel laşi - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de
procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ioan
Iulian Făluţă cu ocazia soluţionării recursului împotriva unei încheieri de
şedinţă prin care a fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării
preventive.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de
procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil, deoarece interzic exercitarea oricărei căi de
atac împotriva încheierii prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi
penale, o cerere de revocare, înlocuire sau încetare de drept a unei măsuri
preventive, ceea ce poate avea ca efect menţinerea unei măsuri preventive luate
în mod nelegal sau fără temei.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală apreciază ca fiind neîntemeiată critica de neconstituţionalitate
referitoare la prevederile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală.
Curtea de Apel laşi - Secţia penală arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală sunt
constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr.
156/2007, nr. 486/2007 şi nr. 672/2008.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, modificate prin
Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având
următorul cuprins: „[...] Incheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea,
înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei
căi de atac."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de
lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul
liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2)
referitoare la înfăptuirea justiţiei, precum şi a dispoziţiilor art. 6 paragraful
1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală au mai fost
supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi texte din
Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare.
Astfel, prin Decizia nr. 156 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2007, Curtea a respins critica de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, reţinând că,
potrivit dispoziţiilor art. 126 şi ale art. 129 din Constituţie, legiuitorul
este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva
hotărârilor judecătoreşti în cadrul procedurii de judecată, precum şi modul de exercitare
a acestora. In virtutea acestei competenţe, legiuitorul stabileşte hotărârile
judecătoreşti împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac şi condiţiile în
care pot fi folosite aceste căi. Faptul că încheierea prin care se respinge
cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi
de atac se explică prin necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a
procesului. De altfel, nicio prevedere a Legii fundamentale nu dă o consacrare
expresă dreptului la exercitarea căilor de atac în orice cauză, oricând şi de
către oricine. Dimpotrivă, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile
interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile
stabilite de lege.
In acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 779 din 7 noiembrie
2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 16 ianuarie 2007, şi Decizia
nr. 486 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2007, prin care
Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc accesul la
justiţie.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
deciziilor menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Iacob Schein în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008 al Curţii de Apel
Timişoara - Secţia penală şi de Ioan Iulian Făluţă în Dosarul nr. 4.537/99/2008
al Curţii de Apel laşi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică