DECIZIE
Nr. 112 din 16 februarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 208 din 7 martie 2006
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin
Doldur - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokar
Gabor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Iuliana
Nedelcu - procuror
Florentina Geangu
- magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, excepţie ridicată de Cristian Daniel
Sîmpetru în Dosarul nr. 2.445/2005 al Tribunalului Olt - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului
Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând
jurisprudenta Curţii Constituţionale în această materie şi apreciind că
dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 28 septembrie
2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.445/2005, Tribunalul Olt - Secţia penală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 78 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, excepţie
ridicată de Cristian Daniel Sîmpetru în dosarul menţionat mai sus.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, pe de o parte, dispoziţiile criticate -reglementând
o infracţiune - contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din
Constituţie, care instituie obligaţia reglementării acestui domeniu prin lege
organică, iar, pe de altă parte, că dispoziţiile criticate îi aduc atingere
dreptului la libertate individuală, acest lucru înfrângând dispoziţiile art. 115
alin. (6) din Legea fundamentală, care prevăd că ordonanţele de urgenţă nu pot
afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie.
Tribunalul Olt - Secţia penală apreciază că excepţia ridicată este întemeiată, întrucât textul de
lege criticat a fost emis cu nerespectarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit.
h) şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie, „în cauza de faţă fiind vorba
despre dreptul la libertate, deoarece prin infracţiunea prevăzută de art. 78
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 se prevede o pedeapsă cu
închisoarea".
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că susţinerile autorului excepţiei nu sunt întemeiate.
Astfel, arată că dispoziţiile constituţionale interzic numai ordonanţelor emise
de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare să reglementeze în domenii
rezervate legii organice, iar nu şi ordonanţelor de urgenţă. Apreciază că sunt
relevante în acest sens prevederile art. 114 alin. (4) din Constituţie, în
vigoare la data adoptării ordonanţei, precum şi jurisprudenta Curţii
Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale,
întrucât interdicţia de a emite ordonanţe în domeniul legilor organice priveşte
exclusiv ordonanţele adoptate
în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu şi ordonanţele de urgenţă.
Preşedinţii celor două Camere
ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 78 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, dispoziţii care au următorul
cuprins: „(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui
tramvai de către o persoană fără permis de conducere se pedepseşte cu
închisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile
publice a unui autovehicul sau tramvai, de către o persoană al cărei permis de
conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul
respectiv ori acesta i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea
dreptului de a conduce i-a fost suspendată, se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă.
(3)Cu
pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi persoana care încredinţează
cu ştiinţă un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice,
unei persoane care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi
(2) sau unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa
unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare
acestora."
In opinia autorului excepţiei
aceste dispoziţii legale încalcă prevederile constituţionale ale art. 73 alin.
(3) lit. h) din Constituţie, conform cărora „Prin lege organică se
reglementează: [...] h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării
acestora", precum şi pe cele ale art. 115 alin. (6), potrivit cărora „Ordonanţele de urgenţă nu pot [...] afecta
[...] drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie
[...]".
Examinând excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, se constată că textul de lege criticat
incriminează şi prevede pedepsele pentru anumite fapte prin care este afectată
siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Constituţionalitatea dispoziţiilor
criticate urmează a fi analizată în raport cu prevederile constituţionale în
vigoare la data adoptării lor. Astfel, la data adoptării Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 195/2002, dispoziţiile din actualul art. 73 alin. (3) lit. h)
erau cuprinse în art. 72 alin. (3) lit. f), având acelaşi conţinut, şi anume că
prin lege organică se reglementează „infracţiunile, pedepsele şi regimul
executării acestora". De
asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din Constituţie, singura
condiţie impusă pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă era existenţa cazului
excepţional. In ceea ce priveşte domeniile ce pot face
obiectul de reglementare al ordonanţei de urgenţă,
dispoziţiile constituţionale nu impuneau nici o limitare în cazul ordonanţei de
urgenţă, existând posibilitatea reglementării şi în domeniile rezervate legii
organice.
Se constată că asupra
constituţionalităţii art. 78 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (3)
lit. h), Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 552 din 18
octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.014
din 16 noiembrie 2005, respingând excepţia ca neîntemeiată.
Totodată, analizând problema
caracterului organic al normelor pe care ordonanţa de urgenţă le cuprinde,
Curtea, prin Decizia nr. 245 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005, şi Decizia nr. 370 din 5 iulie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 3
august 2005, a reţinut că, potrivit prevederilor constituţionale anterioare,
precum şi celor ulterioare revizuirii Legii fundamentale, Guvernul poate
reglementa, prin intermediul ordonanţei de urgenţă, şi în domeniul rezervat
legilor organice. In temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia din 1991,
instituţia delegării legislative printr-o lege specială de abilitare a
Guvernului prevedea interdicţia expresă de a emite ordonanţe în domenii ce fac
obiectul legilor organice doar în ceea ce priveşte ordonanţele simple ale
Guvernului, fără ca aceasta să se aplice, prin analogie, şi ordonanţei de urgenţă,
care îşi găsea reglementarea distinctă în cadrul alin. (4) al art. 114.
In ceea ce priveşte critica
potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu a fost
aprobată prin lege, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 370/2005 că aprobarea sau
respingerea proiectului de lege nu constituie o condiţie pentru intrarea în
vigoare a unei ordonanţe de urgenţă.
Autorul excepţiei de faţă a
confundat operaţiunea de depunere spre aprobare la Parlament a unei ordonanţe
de urgenţă, necesară sine qua non intrării sale în vigoare şi, aşadar, producerii de efecte juridice
în urma publicării în Monitorul Oficial al României, cu operaţiunea -
ulterioară - de aprobare sau respingere, prin lege, a respectivei ordonanţe de
urgenţă a Guvernului. Or, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 a fost depusă spre aprobare Parlamentului la data de 20
decembrie 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la
data de 28 decembrie 2002, iar art. 118 alin. (1) din ordonanţă a prevăzut
intrarea sa în vigoare la data de 1 februarie 2003. Astfel, au fost întocmai
respectate şi condiţiile de validitate prevăzute de art. 114 alin. (4) şi (5)
din Constituţia din 1991, în vigoare la data emiterii ordonanţei. Constituţia
nu a prevăzut termenul în care Parlamentul trebuie să se pronunţe asupra
ordonanţei.
Intrucât nu au intervenit elemente
noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi
considerentele de principiu cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi
în prezenta cauză.
Faţă de cele arătate, în temeiul
art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie
ridicată de Cristian Daniel Sîmpetru în Dosarul nr. 2.445/2005 al Tribunalului
Olt - Secţia penală.
Definitivă
şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din
data de 16 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu