DECIZIE Nr.
1113 din 10 septembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1, art. 278 1 alin. 7 ?i
alin. 8 lit. a), precum si ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 661 din 5 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 2781
alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Magdalena Petrescu în Dosarul n r.
2.066/331/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că ceea ce se critică
este modul în care a fost interpretată şi aplicată legea în cauză. In plus,
unele aspecte particulare invocate de autorul excepţiei au fost deja examinate
de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr.
1.219/2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 11 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 2.066/331/2008, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 278 alin. 1, art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi
ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de
Magdalena Petrescu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 278 alin. 1 şi art. 2781
alin. 7 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, deoarece judecătorul
care a soluţionat plângerea nu a verificat şi nu a apreciat în mod echitabil
înscrisurile prezentate de persoana vătămată şi nu i-au fost admise acesteia
mijloacele de probă, cum ar fi fotografii judiciare şi declaraţiile unor
martori. Totodată, instanţa nu i-a încuviinţat efectuarea unei expertize în
specialitatea construcţii, situaţie în care i s-a încălcat dreptul la apărare.
Referitor la art. 2781 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală
se susţine că judecătorul fondului nu a motivat corespunzător soluţia
pronunţată în cauză, în condiţiile în care s-a respins plângerea formulată
împotriva actelor procurorului, In ceea ce priveşte art. 403 alin. 3 din Codul
de procedură penală se susţine că încalcă dreptul la apărare datorită faptului
că nu s-au apreciat corect mijloacele de probă prezentate şi nu s-au
încuviinţat probele solicitate. In concluzie, se solicită „reconsiderarea"
dispoziţiilor criticate.
Tribunalul Prahova - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale
invocate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că normele criticate sunt constituţionale, invocând şi jurisprudenţa Curţii
Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 278
alin. 1, art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art.
403 alin. 3 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:
- Art. 278 alin. 1: „Plângerea împotriva măsurilor
luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor
date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de
procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul
şef de secţie al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.";
- Art. 2781 alin. 7 şi alin. 8 lit. a): „Instanţa,
judecând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza
lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi
prezentate.
Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă
sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa
atacată;"
- Art. 403 alin. 3: „Instanţa, în baza celor
constatate, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de
revizuire sau, prin sentinţă, respingerea acesteia."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24
privind dreptul la apărare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o
autoritate publică. Se invocă, totodată, dispoziţiile art. 6 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind
dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că ceea ce se critică, în realitate, este
modul de interpretare şi de aplicare a legii în cauza dedusă judecăţii. Astfel,
autoarea excepţiei este nemulţumită de faptul că judecătorul care a soluţionat
plângerea nu a verificat şi nu a apreciat în mod echitabil înscrisurile
prezentate, de faptul că nu i-au fost admise o serie de probe, de modul în care
a fost motivată soluţia pronunţată în cauză şi de modul de apreciere a
mijloacele de probă prezentate. Asemenea critici excedează competenţei Curţii
Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se
pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost
sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 2781
alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Magdalena Petrescu în Dosarul nr.
2.066/331/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 septembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta