DECIZIE Nr. 110 din 11 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 si 55
din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 397 din 4 mai 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 53 si 55 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicata, exceptie ridicata de Georgeta Dumitrescu in Dosarul nr. 1.269/2003
al Judecatoriei Lehliu-Gara.
La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, lipsind celelalte parti,
fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Autorul exceptiei solicita admiterea exceptiei, aratand, in esenta, ca,
potrivit legii, in cazul refuzului Comisiei judetene de aplicare a Legii nr.
18/1991 de a solutiona contestatiile persoanelor care au cerut reconstituirea
sau constituirea dreptului de proprietate, cei in cauza nu pot solicita direct
instantei de judecata recunoasterea dreptului pretins prin contestatia
nesolutionata. In acest fel sunt incalcate prevederile art. 21 si 51 din
Constitutie, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la solutionarea procesului
intr-un termen rezonabil.
In sustinere depune concluzii scrise.
Cu privire la art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001, se arata ca acesta
contravine art. 16 alin. (1), art. 21 si 44 din Constitutie, deoarece inlatura
fostii proprietari de la beneficiul prevederilor art. 46 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001, instituind astfel privilegii pentru chiriasi.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, aratand ca, potrivit art. 51 din Legea nr. 18/1991, refuzul
Comisiei judetene de aplicare a Legii nr. 18/1991 de a solutiona contestatia
poate fi atacat la instanta de contencios administrativ.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 octombrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.269/2003,
Judecatoria Lehliu-Gara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 si 55 din Legea fondului funciar
nr. 18/1991, republicata, exceptie ridicata de Georgeta Dumitrescu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
legale criticate constituie o limitare a liberului acces la justitie, deoarece,
in cazul refuzului comisiilor judetene de a emite o hotarare in vederea
solutionarii cererilor sau contestatiilor formulate de persoanele care au cerut
reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra
terenului, nu se permite persoanelor interesate sa se adreseze instantelor
judecatoresti, ca si in ipoteza nesolutionarii sau amanarii solutionarii
acestora. Autorul exceptiei considera ca in acest fel sunt incalcate si
dispozitiile art. 47 din Constitutie, precum si ale art. 6 si 13 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Instanta de judecata considera ca textele legale criticate nu contravin dispozitiilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul
Poporului.
Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin
principiului liberului acces la justitie. In cazul refuzului Comisiei judetene
pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de a se
pronunta asupra contestatiei persoanei ce solicitase constituirea sau
reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta are deschisa calea actiunii in
contencios administrativ. Cu privire la incalcarea dispozitiilor
constitutionale ce garanteaza dreptul de petitionare, arata ca orice persoana
se poate plange impotriva refuzului autoritatilor publice ce si-au incalcat
obligatia de a raspunde la petitii in termenele si in conditiile stabilite de
lege.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
aratand ca dispozitiile criticate nu ingradesc dreptul persoanelor de a se
adresa justitiei; acestea au dreptul de a se adresa instantei de contencios
administrativ in situatia in care comisia intarzie sau refuza sa emita o
hotarare la contestatiile formulate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
53 si 55 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, al caror continut
este urmatorul:
- Art. 53: "(1) Hotararile comisiei judetene asupra contestatiilor
persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate privata asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse in cap.
II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor
interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(2) Impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la
judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de
zile de la comunicare.";
- Art. 55: "(1) Poate face obiectul plangerii modificarea sau anularea
propriei hotarari de catre comisie.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul in care comisia judeteana
a emis, dupa incheierea procedurii de definitivare a activitatii sale, acte
administrative contrare propriei hotarari, dispozitiile art. 53 alin. (2)
ramanand aplicabile."
Textele constitutionale invocate de autorii exceptiei sunt cele ale art. 21
si 47 din Constitutie, care, ulterior sesizarii, a fost modificata si
completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie
2003 si republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din
Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31
octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua
numerotare. Dupa republicare textele constitutionale invocate au numerotarea si
continutul urmatoare:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 51: "(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor
publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv
in numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele
si in conditiile stabilite potrivit legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza.
Potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, orice
persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sale,
recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat
al unei autoritati publice de a-i rezolva cererea referitoare la un drept
recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru
anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a
fost cauzata [prin Decizia nr. 97 din 30 aprilie 1997, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 210 din 27 august 1997, Curtea
Constitutionala a statuat ca art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 29/1990 este abrogat potrivit art. 150 alin. (1) din
Constitutie in ceea ce priveste trimiterea la autoritati administrative, urmand
sa-si gaseasca aplicare directa prevederea art. 48 alin. (1) din Constitutie,
care se refera la autoritati publice].
Constitutia, in art. 126 intitulat "Instantele judecatoresti", la
alin. (6) prevede garantarea controlului judecatoresc al actelor administrative
ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ. Astfel
instantele de contencios administrativ, alaturi de celelalte instante judecatoresti,
alcatuiesc sistemul instantelor judecatoresti, in fruntea carora se afla Inalta
Curte de Casatie si Justitie. De aceea actele administrative ale autoritatilor
publice - cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si
a actelor de comandament cu caracter militar - sunt controlate, sub aspectul
legalitatii, de instantele de contencios administrativ. De altfel, art. 52 din
Constitutie, referitor la "Dreptul persoanei vatamate de o autoritate
publica", la alin. (2) prevede: "Conditiile si limitele exercitarii
acestui drept se stabilesc prin lege organica", iar Legea nr. 29/1990,
care reglementeaza contenciosul administrativ, este, in sensul art. 73 alin.
(3) lit. k) din Constitutie, o lege organica.
Invocarea incalcarii prevederilor art. 51 din Constitutie, referitoare la
dreptul de petitionare, dovedeste ca autorul exceptiei face o confuzie in
privinta materiei reglementate.
Dreptul de petitionare al cetatenilor si solutionarea petitiilor de catre
autoritatile publice constituie un domeniu diferit si o procedura de urmat
deosebita de cererile adresate justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor si a intereselor legitime ale persoanei, cu procedura specifica de
solutionare a litigiilor de catre instantele de judecata corespunzatoare
diferitelor grade si faze ale judecatii.
Prin Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, Curtea a statuat ca, potrivit
art. 47 din Constitutie, cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor
publice prin petitii, care sunt scutite de taxe de timbru. Dreptul de
petitionare se concretizeaza in cereri, reclamatii, sesizari si propuneri in
legatura cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup, care nu presupun
calea justitiei, la care autoritatile au obligatia de a raspunde in termenele
si conditiile stabilite potrivit legii. In aceste conditii sesizarea
instantelor judecatoresti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit
ori incalcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obtine numai pe
calea justitiei nu este un aspect al dreptului de petitionare, ci se
circumscrie unor reguli specifice, proprii activitatii de judecata.
Fata de cele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al
art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 si 55 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, exceptie ridicata de Georgeta
Dumitrescu in Dosarul nr. 1.269/2003 al Judecatoriei Lehliu-Gara.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 martie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu