Decizia Nr.1086 din 18.12.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Victoria Beldean în Dosarul nr. 8.768/107/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.173D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.362D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Emilia Ciobotă în Dosarul nr. 10.748/107/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.173D/2012 şi nr. 1.362D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.362D/2012 la Dosarul nr. 1.173D/2012, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 335/2012, precum şi decizia de inadmisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României (2012).CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.768/107/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi Încheierea din 18 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.748/107/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia a fost ridicată de Victoria Beldean şi Emilia Ciobotă în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor formulate de Casa Judeţeană de Pensii Alba împotriva unor sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Alba.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile Legii nr. 119/2010 contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece „încalcă normele de tehnică legislativă care impun existenţa unei congruenţe între motivele şi scopul unui act normativ, pe de o parte, şi între efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte.“ De asemenea, arată că, la finalul anului 2011, după finalizarea procesului de recalculare a pensiilor, există o discrepanţă majoră între expunerea de motive şi previziunea Guvernului, în sensul că prin această măsură nu s-a realizat economia scontată de autorităţi, la momentul edictării acestei legi.Totodată, apreciază că actul normativ criticat contravine art. 47 alin. (1) din Constituţia României, întrucât „recalcularea pensiilor speciale nu a fost o măsură de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, ci o măsură profund pernicioasă pentru bugetul de stat.“Autorii excepţiei consideră că Legea nr. 119/2010 contravine şi art. 20 din Constituţie, deoarece încalcă „art. 6 pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeaşi cartă, raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei“, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor de serviciu, pensiile rezultate nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei.În fine, arată că sunt încălcate şi prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dat fiind faptul că dreptul de pensie, ca drept fundamental, este un „bun“ în sensul acestei norme internaţionale.Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu contravine normelor constituţionale invocate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 705/2012.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea acestui punct de vedere, este invocată jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată printr-o serie de decizii, precum Decizia nr. 1.284/2011 sau Decizia nr. 335/2012.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]c)pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.“În opinia autorilor excepţiei, reglementarea legală criticată contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite şi, în subsidiar, prevederile art. 12 pct. 2 din partea a II-a a aceleiaşi carte, raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, precum şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens este Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, şi Decizia nr. 966 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2013, prin care Curtea Constituţională a constatat că reglementarea legală criticată nu contravine normelor constituţionale sau dispoziţiilor internaţionale invocate. Astfel, faţă de critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, justificată prin aceea că există o discrepanţă evidentă între cele arătate în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 cu privire la situaţia de criză care impune adoptarea sa şi efectele reale ale acestui act normativ, prin deciziile amintite, Curtea a reţinut că norma constituţională invocată instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor. Ca atare, în speţă, nu se poate reţine încălcarea acestui text constituţional, ci, mai degrabă, „o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezintă, însă, un aspect de neconstituţionalitate“. De asemenea, referitor la înfrângerea art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent, Curtea a constatat că „aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat“. În fine, în ceea ce priveşte susţinerile privind contrarietatea Legii nr. 119/2010 cu prevederile Cărţii sociale europene revizuite şi ale Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, motivate de o pretinsă nerespectare a cuantumurilor prestaţiilor sociale arătate în aceste acte internaţionale, Curtea a reţinut că, „în sistemul public de pensii, întemeiat pe principiul contributivităţii, cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obţinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci la veniturile obţinute pe întreaga perioadă de contribuţie. Prevederile internaţionale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcţie de care se apreciază cuantumul la pensie sunt numai acelea aferente ultimilor ani de contribuţie, astfel că apar ca lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate invocate.“ În ceea ce priveşte invocarea încălcării prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestui articol, în noţiunea de „bun“, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar eliminarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Victoria Beldean în Dosarul nr. 8.768/107/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Emilia Ciobotă în Dosarul nr. 10.748/107/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora