DECIZIE Nr.
1083 din 20 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 848 din 11 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel
Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Doru Sică Vişan în Dosarul nr. 420/215/2005 al
Judecătoriei Craiova.
La apelul nominal se prezintă, pentru statul român,
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin consilier juridic, lipsă fiind
autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic
al părţii prezente solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului
Public, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arată că, în
realitate, autorul excepţiei solicită completarea textelor de lege criticate.
In continuare, pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 24 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 420/215/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Doru Sică Vişan.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că textul criticat face o diferenţiere
nejustificată între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. Astfel, pe de
o parte, inculpatul nu poate ataca separat cu recurs o încheiere de respingere
a cererii de restituire, iar pe de altă parte, persoana ale cărei interese au
fost vătămate prin admiterea unei cereri de restituire poate ataca separat o
astfel de soluţie.
Judecătoria Craiova nu
şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
dispoziţiile de lege criticate sunt în concordanţă cu prevederile
constituţionale privitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi la
preeminenţa tratatelor internaţionale în dreptul intern. De asemenea, textul
criticat nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor în
faţa legii prin posibilitatea oferită persoanei vătămate de a ataca separat cu
recurs hotărârea de desesizare a instanţei. De altfel, dispoziţiile art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură
penală instituie regula conform căreia încheierile pot fi atacate cu recurs
numai odată cu sentinţa sau decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi
atacate separat cu recurs. Dispoziţiile de lege criticate constituie punerea în
practică, în mod constituţional, a principiului celerităţii, care guvernează
procesul penal.
Avocatul Poporului apreciază
că textul criticat nu conţine privilegii sau discriminări în raport cu
criteriile egalităţii în drepturi cuprinse în art. 4 din Legea fundamentală,
acestea aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei
juridice. De asemenea, se arată că dispoziţiile de lege criticate nu sunt de
natură să îngrădească dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, de a beneficia de un
proces echitabil, precum şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil.
Accesul liber la justiţie nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a
recurge la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute
de lege, deoarece competenţa şi căile de atac sunt stabilite exclusiv de
legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii
diferite.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2,
3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală. Textul
a fost modificat prin art. I pct.
157 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textul de
lege criticat are următorul conţinut: „Impotriva hotărârii de desesizare se
poate face recurs de către procuror şi de orice persoană ale cărei interese au
fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi,
şi de la comunicare, pentru cei lipsă."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 4 alin. (2) referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între
cetăţeni, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi art. 20 referitoare
la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, sunt
invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea acesteia, este
completarea textului de lege criticat, în sensul de a se permite atacarea
separat, cu recurs, nu numai a hotărârii de desesizare, ci şi a încheierii prin
care instanţa respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru
refacerea urmăririi penale. Autorul excepţiei apreciază că numai în acest mod
s-ar asigura egalitatea procesuală a părţilor şi dreptul la un proces
echitabil.
Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
Curtea Constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului". Ca urmare, nu
intră în competenţa Curţii modificarea textului de
lege supus controlului său în sensul dorit de autorul excepţiei.
Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală urmează a fi
respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Doru Sică Vişan în Dosarul nr. 420/215/2005 al
Judecătoriei Craiova.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona
Mariţiu