DECIZIE Nr.
1069 din 16 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 681 din 7 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskâs Valentin Zoltân -judecător
Doina Suliman
-magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Pro Confort" - S.R.L. din localitatea Voluntari în
Dosarul nr. 1.035/260/2009 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi
contencios administrativ şi de Societatea Comercială „Atlev" - S.R.L. din
municipiul Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 2.769/338/2009 al Judecătoriei
Zărneşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere
obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele
nr. 8.517D/2009 şi nr. 447D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune
conexării cauzelor.
Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 447D/2010 la Dosarul nr. 8.517D/2009, care
este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10
noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.035/260/2009, Tribunalul Bacău -
Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15- 19 din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Societatea Comercială „Pro Confort" - S.R.L, din localitatea Voluntari.
Prin Incheierea din 18 februarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 2.769/338/2009, Judecătoria Zărneşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Societatea Comercială „Atlev" - S.R.L, din municipiul Sfântu Gheorghe.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 15-19 din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reglementează o procedură de constatare a
contravenţiei bazată pe încălcarea regulii potrivit căreia sarcina probei
revine celui ce acuză - deci agentului constatator, şi nu contravenientului,
ceea ce conduce la nesocotirea dreptului de acces liber la justiţie, a
dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, consacrate în
prevederile constituţionale ale art. 16, 21 şi 24. Prin urmare, este contrar
principiilor fundamentale enunţate mai sus ca fapta contravenţională să fie
constatată exclusiv pe baza susţinerilor agentului constatator, consemnate în
procesul-verbal de contravenţie, care, în calitate de act administrativ,
beneficiază de prezumţia de legalitate şi de temeinicie, deşi acestea nu sunt
prezumţii consacrate legislativ, fiind doar unanim acceptate în practica
instanţelor de judecată şi în doctrina de specialitate. Mai mult, petentul este
obligat să probeze contrariul situaţiei de fapt reţinute în procesul-verbal de
către agentul constatator, chiar şi atunci când acesta nu le constată personal
sau când procesul-verbal nu conţine suficiente indicii referitoare la
identitatea martorilor sau la probele pe care se bazează constatarea
contravenţiei, ceea ce poate genera abuzuri din partea autorităţii.
Instanţele de judecată apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 15: „(1) Contravenţia
se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în
actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod
generic agenţi constatatori.
(2) Pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii
şi subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, special
abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi
conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi,
preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al
municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
(3) Ofiţerii şi
subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor constată
contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile
publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul
produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte
domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a
Guvernului.";
-Art. 16: „(1)
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu:
data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia
din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de
identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale
contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei
şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor
ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube
pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se
sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în
care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii
prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
termenul de exercitare a căii de atac si organul la care se depune plângerea.
(11) In
cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni
români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi
următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de
trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
(2)-(4) abrogate.
(5) In cazul în care contravenientul este minor
procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau
ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
(6) In situaţia în care contravenientul este
persoană juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la
denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul
fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o
reprezintă.
(7) In momentul încheierii Procesului-verbal agentul
constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a
face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile
sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub
sancţiunea nulităţii Procesului-verbal.";
- Art. 17: „Lipsa
menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator,
numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa
denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii
acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea
Procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.";
-Art.18: „Contravenientul
este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate
ori documentele în baza cărora se fac menţiunile prevăzute la art. 16 alin.
(3). In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator
poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni
publici.";
- Art. 19: „(1) Procesul-verbal
se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. In
cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să
semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care
trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor, în acest caz procesul-verbal
va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi
semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent
constatator.
(3) In lipsa unui martor agentul constatator va
preciza motivele care au condus la încheierea Procesului-verbal în acest
mod."
Autorii excepţiei susţin că
aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art.
24 - Dreptul la apărare.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textele de lege atacate au mai constituit obiect al controlului de
constituţionalitate, din prisma unor critici similare şi prin raportare la
aceleaşi texte fundamentale invocate şi în prezenta cauză.
In acest sens sunt, de pildă, Decizia nr. 520 din 8 mai
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, şi Decizia nr.
338 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, prin care
Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15-19
din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, constatând, pentru argumentele acolo
reţinute, că acestea nu instituie privilegii sau discriminări şi nici nu
afectează dreptul părţilor la un proces echitabil sau la apărare.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin
deciziile menţionate, precum şi considerentele care le-au fundamentat sunt
valabile şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pro
Confort" - S.R.L, din localitatea Voluntari în Dosarul nr. 1.035/260/2009
al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi contencios administrativ şi de
Societatea Comercială „Atlev" - S.R.L, din municipiul Sfântu Gheorghe în
Dosarul nr. 2.769/338/2009 al Judecătoriei Zărneşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman