DECIZIE Nr.
1066 din 14 iulie 2009
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei
electrice nr. 13/2007
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 540 din 4 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia Miu -
prim-magistrat-asistent
Pe rol se află dezbaterea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei
electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Atlas"-
S.A. din Brăila în Dosarul nr. 3.581/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secţia
civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 19 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 3.581/196/2008, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Atlas" - S.A. din Brăila într-o cauză
având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 41 alin. (4) din
Legea energiei electrice nr. 13/2007, potrivit cărora terenurile pe care sunt
amplasate reţelele de distribuţie a energiei electrice aparţin proprietăţii
publice a statului, încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (3) din
Constituţie, având semnificaţia juridică a exproprierii.
Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât textul criticat
prevede că terenurile sunt în proprietatea publică a statului, acestea devin
insesizabile, inalienabile şi imprescriptibile, iar în acest mod se aduce
atingere dreptului de dispoziţie, prerogativă a dreptului de proprietate, şi se
creează condiţiile pentru transferul silit al terenurilor din proprietatea
altor titulari.
Până la data redactării raportului preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr.
13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23
ianuarie 2007, având următorul cuprins: „Terenurile pe care se situează
reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei
legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului".
Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt
cuprinse la art. 44 alin. (1)şi (3) din Constituţie privind dreptul de
proprietate privată.
Din examinarea excepţiei Curtea constată că excepţia
este neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare. Dispoziţiile de lege
criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, concretizat
în mai multe decizii pronunţate de Curte, de exemplu: deciziile nr. 232 din 21
aprilie 2005 şi nr. 276 din 24 februarie 2009, publicate în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005 şi, respectiv, nr. 171 din 19
martie 2009. Cu acel prilej, Curtea Constituţională a statuat că prevederile
criticate nu contravin exigenţelor principiului garantării şi ocrotirii
proprietăţii private, consacrat de dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi (3) din
Constituţie. „Incadrarea prin lege organică a terenurilor pe care se situează
reţelele energetice de distribuţie în categoria terenurilor cu destinaţie
specială, precum şi reglementarea unui regim juridic special al acestora,
propriu domeniului public al statului, se justifică prin caracterul de bun
public de interes naţional al fondului energetic şi corespund pe deplin
regimului constituţional de protecţie a proprietăţii. Dreptul de proprietate nu
este un drept absolut, iar prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie,
potrivit cărora «conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt
stabilite de lege», precum şi cele ale art. 136 alin. (5), care consacră
caracterul inviolabil al proprietăţii private «în condiţiile legii
organice», au în vedere tocmai circumstanţieri ale exerciţiului
prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii
interesului public.
Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este,
aşadar, competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
dreptului de proprietate, în accepţiunea principală conferită de Constituţie,
în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu
interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel
unele limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv
garantat. Prin textele de lege criticate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie
acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale."
In ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei
referitoare la efectul de expropriere gratuită a terenului său, proprietate
privată, ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale criticate, Curtea observă
că acestea nu relevă nicio contradicţie faţă de dispoziţiile art. 44 alin. (3)
din Constituţie. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 72 din 26 februarie
2004 şi nr. 163 din 27 februarie 2007, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004 şi, respectiv, nr. 208 din 28 martie 2007,
s-a reţinut că prevederile criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile art.
44 din Constituţie. In această decizie s-a arătat că „în speţe asemănătoare,
referitoare la reglementarea folosirii bunurilor, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a statuat că atât timp cât autorităţile nu au trecut la
exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia pot să-şi folosească bunurile,
să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze (cauzele
Mellacher şi alţii contra Austriei, 1989, şi Sporrong şi Lonnroth contra
Suediei, 1982). Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia
cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut
în substanţa sa, el nu a dispărut, titularul dreptului dispunând încă de
celelalte atribute ale dreptului de proprietate.
Considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea
şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi care să impună schimbarea
jurisprudenţei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate
de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Atlas" - S.A. din Brăila în
Dosarul nr. 3.581/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu