DECIZIE Nr. 105 din 8 iunie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 alin.
3 din Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 393 din 23 august 2000
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 214 alin. 3 din Codul penal, exceptie cu a carei solutionare
Curtea Constitutionala a fost sesizata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti
prin Incheierea din 22 martie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 3.856/1999, aflat
pe rolul acelei instante.
La apelul nominal raspunde consilier juridic Cornel Simtian pentru
Societatea Comerciala "Admet" - S.A. Galati, lipsind celelalte parti,
fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Societatii Comerciale
"Admet" - S.A. Galati arata ca exceptia ridicata este inadmisibila,
deoarece nu se poate sustine ca in fond nu ar fi aplicabile dispozitiile art.
214 alin. 3 din Codul penal. Se mai arata ca printre actele aflate la dosarul
instantei care a sesizat Curtea Constitutionala se afla un act prin care
Stefania Sandu si Constantin Remus Ivan au ridicat in acest dosar exceptia
lipsei plangerii prealabile si nu exceptia de neconstitutionalitate. In
consecinta, solicita respingerea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca in cauza Curtea Constitutionala
nu a fost legal sesizata, deoarece prin Decizia nr. 5 din 4 februarie 1999,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 martie 1999,
Curtea a constatat ca dispozitia "cu exceptia cazului cand acesta este in
intregime sau in parte proprietatea statului", cuprinsa in textul art. 214
alin. 3 din Codul penal, este neconstitutionala. In aceasta situatie instanta
constatand ca exceptia este inadmisibila, trebuia ca, in conformitate cu
dispozitiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, sa o
respinga printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala.
In concluzie, solicita respingerea exceptiei ca fiind inadmisibila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 22 martie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 3.856/1999,
Judecatoria sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 alin. 3 din Codul penal,
exceptie ridicata, asa cum se arata in incheiere, de "aparatorul
inculpatului". Instanta retine ca aparatorul inculpatului a ridicat
exceptia de neconstitutionalitate "conform art. 214 alin. 3 din Codul
penal si art. 22 din Legea nr. 47/1992", fara sa arate in numele carui
inculpat a fost ridicata exceptia, avand in vedere ca in cauza erau mai multi
inculpati care, asa cum se retine in incheiere, erau prezenti in instanta. In
aceeasi incheiere se mai arata ca reprezentantul Ministerului Public "pune
concluzii de admitere a exceptiei si solicita trimiterea dosarului la Curtea
Constitutionala".
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, exprimandu-si opinia, arata ca prin
Decizia nr. 5 din 4 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 95 din 5 martie 1999, Curtea Constitutionala a constatat ca
dispozitia "cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte
proprietatea statului", din art. 214 alin. 3 din Codul penal, este
neconstitutionala. In aceeasi incheiere instanta mai arata ca "Fata de
cele aratate, intrucat Curtea a constatat printr-o decizie anterioara
neconstitutionalitatea dispozitiei legale criticate, aceasta nu mai poate face
obiectul unei noi exceptii de neconstitutionalitate, apreciind o cauza de
inadmisibilitate, in temeiul art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992,
republicata". Cu toate acestea, instanta "admite exceptia de
neconstitutionalitate invocata de aparatorul inculpatului" si dispune
trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala.
Potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si putea exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca, intrucat Curtea
Constitutionala a constatat printr-o decizie anterioara ca dispozitiile legale
criticate sunt neconstitutionale, instanta trebuia sa respinga exceptia prin
incheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala, potrivit art. 23
alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile partii prezente, punctul de
vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Exceptia cu a carei solutionare a fost sesizata priveste dispozitiile art.
214 alin. 3 din Codul penal, care au urmatorul continut: "Daca bunul este
proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in
parte proprietatea statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1
se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca in aceasta
cauza ea nu a fost legal sesizata. Cunoscand ca anterior Curtea s-a pronuntat
prin Decizia nr. 5 din 4 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 martie 1999, asupra constitutionalitatii
dispozitiei "cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte
proprietatea statului", declarand-o neconstitutionala, instanta se afla in
fata unui caz de inadmisibilitate a exceptiei ridicate si, potrivit
dispozitiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, avea
obligatia sa respinga exceptia printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza
Curtea Constitutionala. Cu toate acestea, Curtea, avand in vedere jurisprudenta
sa, precum si faptul ca a fost sesizata in forma prevazuta in art. 23 alin. (4)
din Legea nr. 47/1992, republicata, urmeaza sa respinga ea insasi, ca fiind
inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 214 alin. 3 din Codul penal, exceptie cu a carei solutionare
a fost sesizata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in Dosarul nr.
3.856/1999.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 iunie 2000.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat asistent,
Laurentiu Cristescu