DECIZIE Nr.
1040 din 13 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371 1 alin. 1, art. 371 7 alin. 3 si
art. 372 din Codul de procedura civila si art. 66 din Legea notarilor publici
si a activitatii notariale nr. 36/1995
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 826 din 4 decembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Mariţiu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3711 alin. 1, art. 371? alin. 3 şi art. 372 din Codul de
procedură civilă şi ale art. 66 din Legea notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „BA.
Production" - S.R.L, din Târgovişte în Dosarul nr. 310/315/2007 al Judecătoriei
Târgovişte.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public arată că dispoziţiile art. 3711 alin. 1 şi art. 372 din Codul de procedură civilă reglementează
scopul executării silite şi principiile ce reglementează această procedură,
fără a contraveni prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
In ceea ce priveşte art. 3717 alin. 3 din Codul de procedură civilă şi art. 66 din Legea nr.
36/1995, arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat
asupra constituţionalităţii acestor dispoziţii, statuând că acestea sunt
constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 28 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 310/315/2007, Judecătoria Târgovişte a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 3711 alin. 1, art. 371? alin. 3 şi art. 372 din Codul de procedură civilă
şi art. 66 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială „B.A. Production" -
S.R.L. din Târgovişte.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 3711 alin. 1 şi ale art. 372 din Codul
de procedură civilă sunt neconstituţionale, contravenind prevederilor art. 21
din Legea fundamentală, deoarece permit ca executarea să se facă şi în temeiul unui înscris care, potrivit
legii, constituie titlu executoriu, altul decât hotărârea judecătorească. In
ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3717 alin. 3 din Codul de procedură civilă, se arată că, dându-i-se
executorului judecătoresc posibilitatea de a cuprinde în procesul-verbal, care
devine titlu executoriu, sume stabilite după libera sa apreciere, se încalcă
prevederile art. 21 şi art. 124 din Constituţie. De asemenea, atribuirea
calităţii de titlu executoriu unui act care nu provine de la instanţa de
judecată, ci de la altă autoritate, în speţă notarul public, potrivit art. 66
din Legea nr. 36/1995, contravine prevederilor art. 21 din Constituţie.
Judecătoria Târgovişte arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile de lege
criticate nu pot fi interpretate ca aducând atingere prevederilor
constituţionale privind accesul liber la justiţie în condiţiile în care, pentru
apărarea drepturilor sale, debitorul are deschisă calea acţiunii în justiţie
prin intermediul contestaţiei la executare.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
dispoziţiile art. 3711 alin. 1, ale art. 3717 alin. 3
şi ale art. 372 din Codul de procedură civilă nu pot fi interpretate ca aducând
atingere prevederilor constituţionale privind accesul liber la justiţie, în
condiţiile în care, pentru apărarea drepturilor sale, debitorul are deschisă
calea acţiunii în justiţie prin intermediul contestaţiei la executare.
Contestaţia la executare este judecată de o instanţă care, în condiţiile în
care titlul executoriu nu este reprezentat de o hotărâre judecătorească, are
posibilitatea de a verifica toate apărările de fond invocate de către debitor.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 66 din Legea nr. 36/1995, arată că
instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin numeroase decizii, de
exemplu, Decizia nr. 84 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28
iulie 1999, statuând că acestea sunt constituţionale.
Avocatul Poporului, în
ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3711 alin. 1, ale art. 3717 alin. 3 şi ale art. 372 din Codul de procedură civilă, arată că
accesul liber la justiţie este respectat, deoarece părţile interesate se pot
adresa instanţelor judecătoreşti, pe calea contestaţiei la executare, invocând
apărări de fond, dacă apreciază că drepturile, libertăţile sau interesele lor
legitime au fost încălcate. Mai mult, întreaga procedură de executare silită este prevăzută de lege, fiind respectate
astfel atât prevederile interne, cât şi cele internaţionale referitoare la
accesul liber la justiţie. In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
a art. 66 din Legea nr. 36/1995, arată că aceasta nu poate fi reţinută. în
acest sens, face referire la Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 2
februarie 2004.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 3711 alin. 1, ale art. 371? alin. 3 şi ale art. 372 din Codul
de procedură civilă şi ale art. 66 din Legea notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu
următorul cuprins:
- Art. 3711 alin. 1
din Codul de procedură civilă: „Obligaţia stabilită prin hotărârea unei
instanţe sau printr-un alt titlu se duce la îndeplinire de bunăvoie.";
-Art. 3717alin. 3 din Codul de procedură civilă: „Sumele ce urmează să fie plătite se
stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza
dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.";
- Art. 372 din Codul de procedură civilă: „Executarea silită se va efectua
numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care,
potrivit legii, constituie titlu executoriu.";
-Art. 66 din Legea nr. 36/1995: „Actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă
şi lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilităţii acesteia. In
lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau
copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale
art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 124 referitoare la
înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, prin intermediul art. 3711 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit un ansamblu
de mijloace procedurale menite să facă posibilă realizarea efectivă a dreptului
chiar şi în cazurile în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia
stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu. Astfel, executarea silită
intervine numai în cazul neexecutării de bunăvoie a măsurilor dispuse de
judecător, fără a se încălca dispoziţiile din Legea fundamentală şi din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
invocate de autorul excepţiei.
De asemenea, prin Decizia nr. 206 din 15 mai 2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003, Curtea a statuat că stabilirea
cheltuielilor de executare, prevăzută de art. 3717 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, printr-un
proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul
judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar
reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea
interesată, în condiţiile legii. Sub imperiul reglementării deduse controlului,
procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc nu scapă controlului
instanţelor de judecată, iar întocmirea acestuia, în condiţiile prevăzute de
lege, nu lezează în niciun fel accesul liber la justiţie sau dreptul persoanei
la apărare, câtă vreme art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că
împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei
interesaţi sau vătămaţi prin executare, oferă toate garanţiile procesuale
pentru realizarea deplină a acestor drepturi.
In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 372 din Codul de procedură civilă, se constată că, prin
Decizia nr. 134 din 23 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 469
din 1 iulie 2002, Curtea a statuat că acestea sunt constituţionale.
Cu privire la dispoziţiile art.
66 din Legea nr. 36/1995, prin Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 2 februarie 2004, Curtea a reţinut că, în materia la
care se referă excepţia de neconstituţionalitate, calificarea actelor notariale
care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ca fiind titluri executorii
a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei
creanţe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părţilor. O
asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că autentificarea oricărui
înscris de către notarul public dă expresie, într-o formă specifică, acordului
de voinţă al părţilor, aşa cum rezultă din chiar încheierea de autentificare,
care atestă prezenţa acestora în faţa notarului, identificarea lor, precum şi
luarea consimţământului fiecăreia, după ce i s-a adus la cunoştinţă conţinutul
înscrisului. In măsura în care actul autentificat este pus în executare silită,
potrivit art. 399 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, acesta poate face
obiectul unei contestaţii la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea
se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă
judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de
fond.
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se
impune a fi menţinută.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3711 alin. 1, art. 3717 alin. 3 şi
art. 372 din Codul de procedură civilă şi art. 66 din Legea notarilor publici
şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „B.A. Production" - S.R.L. din Târgovişte în Dosarul nr.
310/315/2007 al Judecătoriei Târgovişte.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu