DECIZIE   Nr. 104 din 26 martie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 si ale art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 379 din  5 iunie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Vlad Mihai Cercel     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 si ale art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Maria Moldovan in Dosarul nr. 5.232/2001 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, reprezentat de avocat Dan Stegaroiu, lipsind Administratia finantelor publice Campia Turzii, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Avocatul autorului exceptiei sustine ca dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 sunt neconstitutionale. In acest sens considera ca organele statului sunt, in acelasi timp, atat creditor, cat si executor, serviciile financiare fiind astfel ridicate deasupra legii, ceea ce incalca prevederile art. 16 alin. (2) din Constitutie. Dispozitiile criticate contravin si prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 este o lege speciala care confera unei institutii publice un privilegiu, ingradind, in acelasi timp, accesul la justitie. Prevederile constitutionale ale art. 41 sunt considerate a fi incalcate, intrucat proprietatea de stat si cea particulara nu sunt ocrotite in mod egal.
    Reprezentantul Ministerului Public considera ca Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 reglementeaza o procedura speciala pentru valorificarea creantelor bugetare, caracterizata prin incasarea cu operativitate a acestor creante. Faptul ca executarea creantelor bugetare se realizeaza de catre organe specializate, iar nu de executorii judecatoresti, nu contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, intrucat situatia debitorilor bugetari este diferita de cea a debitorilor de drept privat.
    In legatura cu incalcarea prevederilor art. 21 din Constitutie, reprezentantul Ministerului Public considera ca nu este ingradit accesul la justitie. Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 prevede, prin dispozitiile art. 76 si urmatoarele, posibilitatea pentru persoanele interesate de a introduce contestatie la executare. In ceea ce priveste stabilirea unei ordini de preferinta, aceasta nu incalca prevederile constitutionale. Dispozitii ce consacra anumite ordini de preferinta sunt si cele ale art. 563 din Codul de procedura civila sau ale art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata. Faptul ca in cadrul acestor ordini de preferinta creantele statului sunt privilegiate se justifica datorita naturii speciale a acestora. In concluzie, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 1 noiembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 5.232/2001, Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3 si 4 si ale art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie invocata de Maria Moldovan in cadrul unui recurs impotriva hotararii prin care a fost respinsa contestatia la executare formulata de autorul exceptiei.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si ale art. 41 alin. (2) din Constitutie. Astfel dispozitiile art. 1 si 3 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, datorita faptului "ca instituie posibilitatea unitatilor financiare teritoriale de a-si executa silit prin mijloace proprii debitorii", contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (2), intrucat in acest fel Ministerul Finantelor Publice si unitatile sale teritoriale sunt situate mai presus de lege. Prevederile art. 21 alin. (1) din Constitutie sunt incalcate, intrucat aceeasi persoana (unitatea financiara teritoriala) are in acelasi timp atat calitatea de creditor, cat si cea de executor, urmarind realizarea doar a propriilor interese. Astfel sunt limitate posibilitatile de aparare a drepturilor si a intereselor legitime ale persoanelor. Autorul exceptiei considera ca executarea silita trebuie sa constituie atributia exclusiva a executorilor judecatoresti, iar nu si a unitatilor financiare teritoriale, asa cum stabilesc dispozitiile criticate. Pe cale de consecinta, apreciaza ca sunt incalcate si prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, intrucat ocrotirea creantelor statului (reprezentat prin organul financiar teritorial) nu este aceeasi cu cea de care beneficiaza creantele celorlalti creditori.
    Autorul exceptiei considera ca dispozitiile art. 66 alin. 3 si 4 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la principiul egalitatii in fata legii, principiu aplicabil nu numai cetatenilor, ci tuturor persoanelor fizice si juridice. Se creeaza astfel un privilegiu organului de executare, care dispune atat de posibilitatea de a decide vanzarea imobilului, la al treilea termen de licitatie, la cel mai mare pret oferit, cat si de posibilitatea de a decide vanzarea imobilului cu plata in rate, cu acordul creditorului care participa la urmarire in vederea satisfacerii unei alte creante decat cea bugetara. De asemenea, pe aceasta cale se deschide posibilitatea fraudarii legii.
    Dispozitiile art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 sunt neconstitutionale, in opinia autorului exceptiei, in raport cu prevederile art. 16 alin. (2) si ale art. 41 alin. (2) din Constitutie. Datorita faptului ca organele financiare au posibilitatea de a asigura la timp realizarea creantelor bugetare, este nepermis ca statul sa detina o pozitie privilegiata in cadrul ordinii de preferinta reglementate de dispozitiile criticate. In acest fel statul este mai presus de lege, intrucat, chiar si in cazul in care organele sale nu isi indeplinesc atributiile, creantele bugetare au o pozitie preferentiala fata de celelalte creante. De asemenea, acest fapt constituie si o ocrotire inegala a proprietatii, intrucat creantele de drept privat nu sunt protejate in aceeasi masura ca si creantele bugetare.
    Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia invocata este neintemeiata, intrucat "dispozitiile legale criticate nu contravin principiului constitutional al egalitatii in drepturi", acest principiu presupunand un tratament egal pentru situatii egale, in timp ce in situatii diferite "tratamentul juridic nu poate fi decat diferit". In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie, instanta apreciaza ca "instituirea unei proceduri de executare silita a creantelor bugetare nu reprezinta o atingere a dreptului de proprietate al celorlalti creditori ai aceluiasi urmarit".
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel instituirea, prin dispozitiile art. 1 si 3 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, a dreptului Ministerului Finantelor Publice, prin organele sale teritoriale, de a-si executa prin mijloace proprii debitorii nu contravine prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, intrucat statul, in vederea apararii intereselor cetatenilor, este obligat sa asigure incasarea creantelor bugetare, necesare satisfacerii interesului public, iar acest lucru se realizeaza prin intermediul autoritatilor si organelor pe care le abiliteaza, fara a fi incalcate prevederile constitutionale mentionate.
    In continuare presedintele Camerei Deputatilor considera ca nu sunt incalcate prevederile art. 21 alin. (1) din Constitutie, deoarece persoanele care se considera vatamate se pot adresa justitiei, conform dispozitiilor art. 22, 44 sau 76 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996. De asemenea, nu sunt incalcate nici prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, intrucat organele financiare urmaresc si incaseaza creantele bugetare in vederea realizarii intereselor generale ale cetatenilor, iar nu pentru satisfacerea unui interes propriu.
    Dispozitiile art. 66 alin. 3 si 4 nu incalca, in opinia presedintelui Camerei Deputatilor, prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie. In acest sens se arata ca egalitatea nu inseamna uniformitate, o lege putand stabili reguli diferite in functie de situatiile deosebite in care se gasesc anumite persoane. In acest caz "situatia deosebita este data de necesitatea executarii silite in mod rapid si eficient a imobilului, pentru realizarea creantelor bugetare, astfel incat orice intarziere in incasarea acestora, capabila sa afecteze bugetul statului, sa fie stopata".
    Ordinea de preferinta reglementata de dispozitiile art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) si art. 41 alin. (2) din Constitutie. Egalitatea exista in cadrul creantelor cu aceeasi ordine de preferinta, sumele obtinute repartizandu-se creditorilor de acelasi rang, proportional cu creanta fiecaruia. In ceea ce priveste instituirea unei ordini de preferinta, aceasta este justificata de necesitatea satisfacerii anumitor creante cu prioritate fata de altele. Prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (2) nu sunt incalcate, intrucat in cadrul executarii silite creditorul dispune doar de un drept de creanta, iar nu de un drept de proprietate, care ar presupune prerogativa urmaririi si cea a preferintei.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata. Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 reglementeaza o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, in ceea ce priveste executarea creantelor bugetare, iar acest lucru nu este interzis de nici o prevedere constitutionala. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie nu sunt incalcate deoarece aceasta reglementare speciala nu se intemeiaza pe nici unul dintre criteriile de discriminare prevazute la art. 4 alin. (2) din Constitutie, ci pe natura specifica a creantelor bugetare, izvorata din indatorirea fundamentala a cetatenilor de contributie la cheltuielile publice. Pe de alta parte, prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie consacra "egalitatea in fata legii a cetatenilor, principiul nefiind aplicabil in relatiile dintre persoane juridice, stat sau institutii publice".
    De asemenea, nu sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1), intrucat accesul liber la justitie este garantat prin dispozitiile art. 76 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, potrivit carora persoanele interesate pot formula contestatie la executare. In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie, Guvernul considera ca acestea trebuie interpretate in corelatie cu cele ale art. 53 alin. (1), privind obligatia fundamentala a cetatenilor de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice. Astfel "proprietatea publica poate fi ocrotita in mod diferit, in speta, prin instituirea unei proceduri derogatorii de la dreptul comun pentru executarea silita a creantelor bugetare".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de presedintele Camerei Deputatilor si de Guvern, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, desi atat autorul exceptiei, cat si instanta de judecata, in incheierea prin care a sesizat Curtea Constitutionala, au indicat dispozitiile art. 66 alin. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, Curtea constata ca, in realitate, textul criticat se regaseste in cadrul dispozitiilor art. 67^1 alin. 1 din ordonanta, intrucat dispozitiile art. 66 alin. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 au fost abrogate prin art. I pct. 21 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/1999, iar art. 67^1 a fost introdus prin art. I pct. 23 din acelasi act normativ. In consecinta, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 si ale art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii avand urmatorul cuprins:
    - art. 1: "Creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice, potrivit legii, sunt creante bugetare care se executa potrivit dispozitiilor prezentei ordonante.";
    - art. 3: "Incasarea si urmarirea creantelor bugetare prevazute la art. 1, care sunt administrate de Ministerul Finantelor, se asigura de catre acesta si de catre unitatile sale teritoriale, respectiv: directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti si Directia generala a vamilor, pentru creantele stabilite in vama, prin unitatile lor subordonate.
    Realizarea creantelor bugetare prin modalitatile prevazute la art. 2 poate fi facuta si de catre alte organe, potrivit legii.";
    - art. 66 alin. 3: "In cazul in care imobilul nu a fost vandut nici la a doua licitatie, se va fixa un al treilea termen de licitatie, de cel mult 30 de zile, cand imobilul poate fi vandut la cel mai mare pret oferit.";
    - art. 67^1 alin. 1: In conditiile si la termenele stabilite de organul de executare sau cu acordul acestuia si, atunci cand este cazul, cu acordul creditorului care participa la urmarire pentru realizarea unei alte creante decat cea bugetara, cumparatorii pot sa plateasca pretul in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de evaluare sau de adjudecare al imobilului, dupa caz, si cu plata unei dobanzi stabilite la nivelul taxei oficiale a scontului.";
    - art. 71: "In cazul in care executarea silita, de competenta organelor prevazute la art. 24, a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea si distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, aceste organe vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
    a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
    b) creanta reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
    c) creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
    d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
    e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
    f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
    g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
    h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz;
    i) alte creante.
    Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori, proportional cu creanta fiecaruia."
    Prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei in sustinerea acesteia sunt urmatoarele:
    - art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - art. 21 alin. (1): "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.";
    - art. 41 alin. (2): "Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate de autorul acesteia nu contravin Constitutiei.
    Prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare s-a instituit o procedura speciala pentru executarea creantelor constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice.
    Reglementarea se justifica prin necesitatea de a se asigura incasarea cu operativitate a sumelor destinate sa alimenteze bugetul de stat, in interesul general pe care resursele financiare publice il implica.
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 1, 3, art. 66 alin. 3 si ale art. 67^1 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, Curtea retine ca investirea unitatilor Ministerului Finantelor Publice cu competenta de a incasa si urmari creantele bugetare nu incalca nici principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, nici liberul acces la justitie si nici principiul ocrotirii egale a proprietatii private, indiferent de titular, deoarece:
    a) Faptul ca executarea creantelor bugetare se face de catre organele Ministerului Finantelor Publice si nu de catre executorii judecatoresti - competenti sa execute toate celelalte categorii de creante banesti - nu contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, dat fiind ca situatia debitorilor platitori ai obligatiilor bugetare nu este identica si nici similara cu cea a celorlalti debitori, platitori ai unor obligatii izvorate din raporturi de drept privat. Situatia diferita a platitorilor obligatiilor bugetare, intemeiata pe indatorirea fundamentala a cetatenilor de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice, conform art. 53 alin. (1) din Constitutie, justifica instituirea, in ceea ce ii priveste, a unui regim executional diferit, derogator de la dreptul comun.
    b) Executarea creantelor bugetare pe calea procedurii prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 nu impiedica accesul la justitie al debitorilor care se considera vatamati in drepturile lor prin actele de executare. Potrivit art. 76 din ordonanta persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarei executari silite, fiecarui act de executare silita efectuat de organele de executare competente, precum si in cazul in care acest organ refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii.
    Referitor la dispozitiile art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 Curtea constata ca, pentru aceleasi considerente, sustinerile autorului exceptiei nu sunt intemeiate.
    In plus Curtea retine ca stabilirea unei ordini de preferinta la distribuirea sumei realizate din executarea silita nu este specifica doar procedurii reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, o asemenea ordine de preferinta fiind reglementata si prin Codul de procedura civila (art. 563), precum si prin Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata (art. 108).
    Creantele bugetare sunt inscrise in randul creantelor privilegiate, tinandu-se seama de natura acestora si de interesul ca aceste creante sa fie realizate fara intarziere, pentru a alimenta bugetul de stat, destinat satisfacerii intereselor generale ale societatii.
    In concluzie, Curtea constata ca dispozitiile legale atacate pe calea exceptiei de neconstitutionalitate nu contravin nici uneia dintre prevederile Legii fundamentale invocate de autorul exceptiei.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 si ale art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Maria Moldovan in Dosarul nr. 5.232/2001 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 26 martie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat-asistent,
                              Vlad Mihai Cercel

    Intrucat a incetat calitatea de magistrat-asistent a domnului Vlad Mihai Cercel, in locul sau semneaza, in temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedura civila,

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu