DECIZIE   Nr. 1029 din 13 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) si (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 813 din 28 noiembrie 2007

Ioan Vida                           - preşedinte

Nicolae Cochinescu          -judecător

Aspazia Cojocaru              -judecător

Acsinte Gaspar                 -judecător

Ion Predescu                     -judecător

Puskas Valentin Zoltan      -judecător

Tudorel Toader                  -judecător

Augustin Zegrean              -judecător

Antonia Constantin            - procuror

Valentina Bărbăţeanu        - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1)şi (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Nely Udrea în Dosarul nr. 1.936/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale care ocrotesc dreptul de proprietate. Invocă şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 2 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.936/303/2007, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Nely Udrea într-o cauză civilă având ca obiect obligaţia de a face.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat instituie o procedură care nesocoteşte dreptul de proprietate al proprietarului construcţiei, „acesta fiind constrâns de către instituţiile administraţiei publice să renunţe practic la dreptul său de proprietate asupra construcţiei prin obligarea desfiinţării acesteia". In plus, se arată că art. 28 din Legea nr. 50/1991 îngrădeşte dreptul de proprietate asupra unei construcţii persoanei care nu a reuşit să obţină autorizaţiile necesare într-un anumit interval de timp, aceasta fiind obligată să o demoleze.

Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată întrucât obligaţia obţinerii autorizaţiei pentru executarea sau desfiinţarea unor lucrări de construcţii, precum şi aplicarea de sancţiuni în cazul nerespectării acesteia nu au legătură cu garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate. In sprijinul argumentaţiei sale, instanţa invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (Decizia nr. 409/2005).

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 50/1991 sunt constituţionale. In argumentarea punctului său de vedere, aminteşte cele reţinute de Curtea Constituţională în considerentele Deciziei nr. 409/2005.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 28 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, care au următorul conţinut: „Art. 28. - (1) Odată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. [...]

(3) Măsura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară."

In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată, care este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 50/1991, republicată, s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 409 din 14 iulie 2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 5 august 2005) şi nr. 220 din 7 martie 2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 6 aprilie 2006).

Prin aceste decizii Curtea a reţinut că „activitatea de edificare sau desfiinţare a construcţiilor de orice natură trebuie să se supună rigorilor legii", iar „regimul legal al construcţiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate. In măsura în care, însă, (...) exercitarea dreptului de proprietate se abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sancţiunile stabilite de lege, fără a se putea apăra invocând principiul constituţional al ocrotirii proprietăţii".

In motivarea soluţiei de respingere ca neîntemeiată a excepţiei, Curtea Constituţională a avut în vedere şi dispoziţiile art. 1 pct. 2 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care prevăd că statele semnatare ale Convenţiei pot „adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general [...]", precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza Mellacher şi alţii împotriva Austriei, 1989, a statuat că astfel de legi sunt „necesare şi obişnuite în domeniul construcţiilor, care, în societăţile moderne, sunt o preocupare centrală a politicilor economice şi sociale. Pentru a implementa astfel de politici, Legislativul trebuie să aibă o largă marjă de apreciere atât în ceea ce priveşte stabilirea existenţei unei probleme de interes public ce necesită măsuri de control, cât şi în alegerea unor modalităţi de aplicare detaliate pentru implementarea măsurilor vizate".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Nely Udrea în Dosarul nr. 1.936/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu