Decizia Nr.1016 din 14.07.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, excepţie ridicată de Sindicatul Liber al Pensionarilor din Judeţul Constanţa în Dosarul nr. 2.283/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.184D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.283/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, excepţie ridicată de Sindicatul Liber al Pensionarilor din Judeţul Constanţa, într-o cauză ce are ca obiect recalculare pensii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, necorelând valoarea punctului de pensie cu nivelul salariului mediu brut pentru anul 2010, au determinat reducerea valorii punctului de pensie. Astfel, dacă valoarea punctului de pensie în perioada octombrie 2008-martie 2009 reprezenta 45% din salariul mediu brut, în anul 2010 aceasta a reprezentat doar 39,9%. Se arată că o atare măsură duce la desfiinţarea unui drept câştigat şi echivalează cu o expropriere, încălcându-se astfel prevederile art. 44 din Constituţie. Totodată, se arată că Guvernul nu are competenţa de a reglementa prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legii organice decât cu încălcarea art. 115 din Constituţie.Tribunalul Constanţa - Secţia civilă, ignorând dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, arată că instanţa de judecată se poate pronunţa doar asupra admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate, însă nu şi asupra fondului excepţiei, respectiv dacă textul criticat este sau nu compatibil cu dispoziţiile Constituţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate reprezintă o valorificare a normelor constituţionale, potrivit cărora drepturile cetăţenilor la pensie şi la alte forme de asigurări şi asistenţă socială sunt prevăzute de lege. Aşadar, revine în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi. Faptul că în anul 2010 nu se aplică regula potrivit căreia valoarea punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2009 este de 45% din salariul mediu brut este opţiunea exclusivă a legiuitorului, care nu este de natură să contravină dreptului fundamental la pensie. De asemenea, este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri, cu respectarea normelor constituţionale. Din interpretarea prevederilor legale supuse controlului de constituţionalitate rezultă fără îndoială că nu are loc o reducere a cuantumului pensiilor, ci o menţinere a acestuia la nivelul celui din anul 2009. O asemenea soluţie legislativă nu poate fi considerată contrară dreptului la pensie ori dreptului de proprietate privată şi nici regulii constituţionale potrivit căreia nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 27 ianuarie 2010, care au următorul cuprins:– Art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009: „Prevederile art. 80 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică în anul 2010.“;

– Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 12/2010: „(1) Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) şi (3) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, ale art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, ale art. 115 privind delegarea legislativă şi ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. Totodată, sunt invocate în susţinerea excepţiei şi prevederile art. 1 paragraful 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: I. Prin Decizia nr. 173 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011, sau Decizia nr. 89 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 21 martie 2011, Curtea a constatat că textele legale criticate au avut o aplicare limitată în timp, respectiv art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 s-a aplicat în cursul anului 2010, iar dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 12/2010 au avut, de asemenea, o aplicare limitată în timp, respectiv pe parcursul anului 2010. În aceste condiţii, Curtea a constatat că aceste dispoziţii legale nu mai sunt în vigoare în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În cauza de faţă, Curtea observă că, ulterior pronunţării deciziilor enumerate mai sus, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi dispoziţiile de lege criticate au avut o aplicare limitată în timp, respectiv pe parcursul anului 2010, acestea îşi produc în continuare efectele juridice. Astfel, prevederile criticate constituie temeiul juridic al recalculării pensiei, problemă ce constituie obiectul cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. În acest caz, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data pronunţării prezentei decizii. II. În continuare, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.209 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 17 decembrie 2010, Curtea a statuat că textul Constituţiei nu prevede „interdicţia reglementării pe calea ordonanţei de urgenţă a domeniilor aparţinând legii organice, această interdicţie referindu-se doar la prevederile ordonanţelor simple“, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea art. 61 şi a art. 115 din Constituţie. Cât priveşte critica de constituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) şi art. 44 din Constituţie, aceasta are în vedere faptul că, drept efect al dispoziţiilor de lege criticate, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv raportat la procentul de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ci a fost stabilit un cuantum mai mic. Curtea a reţinut că, „potrivit art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, [...] legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, [...] modul de stabilire a punctajului anual şi a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare şi acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situaţii identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. Prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a mai arătat faptul că „cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie. Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei“. Având în vedere însă că dispoziţiile de lege criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o stagnare a creşterii acestuia, respectiv o creştere mai mică decât cea raportată la procentul de 45% din salariul mediu brut, Curtea apreciază că aceste dispoziţii se încadrează în limitele constituţionale referitoare la respectarea dreptului la pensie şi garantarea dreptului de proprietate. Curtea observă că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru *) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie de un anumit cuantum. De asemenea, prin Decizia nr. 1.650 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 28 februarie 2011, Curtea Constituţională a arătat că, deşi algoritmul de calcul al pensiei stabilit de art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 nu a mai fost aplicat pentru anii 2009 şi 2010, cuantumul real al pensiei nu a fost diminuat. Prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea a reţinut că, „deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor“. În acest sens au fost amintite cele statuate de Curte prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, potrivit cărora „Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. Aşa fiind, prin Decizia nr. 1.650 din 16 decembrie 2010, Curtea a reţinut că, „atât timp cât dispoziţiile de lege criticate nu au ca rezultat însăşi reducerea cuantumului pensiei, acestea nu pot fi considerate ca fiind contrare dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie“. Curtea mai constată că art. 78 din Constituţie nu are incidenţă în cauză, întrucât intrarea în vigoare a ordonanţelor de urgenţă este guvernată de dispoziţiile art. 115 alin. (5) din Constituţie. Totodată, autorii excepţiei nu îşi motivează critica de neconstituţionalitate în raport cu art. 16 şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, astfel încât Curtea nu se poate pronunţa prin decizia sa asupra constituţionalităţii textelor legale criticate în raport cu aceste dispoziţii, întrucât ar însemna să se sesizeze din oficiu, ceea ce este inadmisibil. Soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, excepţie ridicată de Sindicatul Liber al Pensionarilor din Judeţul Constanţa în Dosarul nr. 2.283/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu