DECIZIE Nr.
1014 din 8 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 255-256 2, art. 281 si art. 283-287
18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice
si a contractelor de concesiune de servicii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 614 din 31 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 255-2562, art. 281 şi art. 283-28718 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Foraj Sonde" - S.A. din Craiova în dosarele nr. 99/42/2010 şi
nr. 129/42/2010 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă Nicolae Drăgulin,
consilier juridic al Societăţii Comerciale „Foraj Sonde" - S.A. din
Craiova, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.059D/2010 şi nr. 1.060D/2010,
pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public
consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.
Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.060D/2010 la Dosarul nr.
1.059D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului autorului excepţiei care arată că la dosar a fost
depusă o cerere prin care se renunţă la judecarea excepţiei de
neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
cererii de renunţare la judecată ca inadmisibilă, iar pe fond pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 29 martie 2010, pronunţate în
dosarele nr. 99/42/2010 şi nr. 129/42/2010, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia
comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 255-2562, art. 281 şi art. 283-28718
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Foraj Sonde" - S.A. din Craiova.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul îşi structurează critica pe două coordonate:
- neconstituţionalitatea extrinsecă a dispoziţiilor
art. 255- 2562, art. 281 şi art. 283-28718 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prin raportare la prevederile
constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (1) şi (3) lit. k), art. 76 alin.
(1), art. 115 alin. (1), (4) şi (5). Astfel, se susţine că dispoziţiile
criticate nu respectă ierarhia legilor în funcţie de importanţa materiei
reglementate şi de procedura de adoptare, obligativitatea reglementării prin
lege organică a domeniului contenciosului administrativ şi interdicţia
reglementării de către Guvern, prin intermediul ordonanţelor, a chestiunilor
care aparţin exclusiv domeniilor de reglementare ale legilor organice. De
asemenea, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006, Guvernul nu a
respectat obligaţia de a emite un astfel de act normativ exclusiv în situaţii
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată şi nici obligaţia de a
motiva urgenţa în cuprinsul ordonanţei. Pe de altă parte, legea de aprobare a
ordonanţei de urgenţă care conţine norme ce intră în sfera de reglementare a
legilor organice nu respectă condiţiile prevăzute de art. 76 alin. (1) din
Constituţie referitoare la obligativitatea adoptării cu votul majorităţii
membrilor fiecărei Camere;
- neconstituţionalitatea intrinsecă a prevederilor
art. 283 alin. (3) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006
prin raportare la prevederile constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (2),
art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (3), precum şi la
prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale. Autorul apreciază că dispoziţia
criticată violează liberul acces la justiţie al persoanei care formulează
plângere împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, întrucât îngrădeşte dreptul la probaţiune, partea fiind
împiedicată să formuleze apărări care să poată fi dovedite cu orice mijloace de
probă. Mai mult, art. 283 alin. (3) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 instituie un tratament procesual vădit inegal şi
discriminatoriu, pentru situaţii juridice identice, între persoana care optează
pentru atacarea actelor autorităţii contractante pe calea procedurii
administrativ-jurisdicţionale în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, urmate de procedura plângerii în faţa instanţei judecătoreşti,
pe de o parte, şi persoana care se adresează direct instanţei judecătoreşti,
conform dispoziţiilor art. 286- 28718 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal apreciază
excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată. Astfel, în condiţiile în
care prevederile art. 255-2562, art. 281, art. 283-28718
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 reglementează o procedură
administrativ-jurisdicţională şi procedura de soluţionare, în contencios
administrativ, a plângerii formulate împotriva deciziei pronunţate în cadrul
acestei proceduri, iar Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 a fost adoptată de Parlament în temeiul art.
76 alin. (2) din Constituţie, fiind calificată drept o lege cu caracter
ordinar, apare cu evidenţă faptul că dispoziţiile ordonanţei, astfel cum au
fost aprobate prin lege, nu respectă prevederile art. 73 alin. (3) lit. k) din
Constituţie, care prevăd că domeniul contenciosului administrativ este
reglementat prin lege organică, coroborate cu prevederile art. 115 alin. (5)
teza a treia din Constituţie, potrivit cărora ordonanţa de urgenţă cuprinzând
norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea calificată prevăzută la
art. 76 alin. (1) din Constituţie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 255-2562, art. 281 şi art. 283-28718
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006. Dispoziţiile ordonanţei au suferit
modificări succesive, în prezent având următorul conţinut:
- Art. 255-2562 consacră dispoziţiile
generale privind soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor autorităţii
contractante;
- Art. 281: „(1) Deciziile Consiliului privind
soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plata amenzii pot fi atacate cu
plângere la instanţa judecătorească prevăzută la art. 283 alin. (1), în termen
de 10 zile de la comunicare, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de
netemeinicie.
(2) Plângerea va fi formulată în scris şi va fi
motivată, dispoziţiile art. 270 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.
(3) Partea care formulează plângerea are obligaţia
să comunice, în termenul prevăzut la alin. (1), o copie a acesteia, precum şi a
înscrisurilor doveditoare şi părţii adverse, depunand dovada de comunicare în
faţa instanţei până la primul termen de judecată.";
- Art. 283-285 reglementează căile de atac împotriva
deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
- Art. 286-28718 reglementează procedura de
soluţionare a litigiilor în instanţă.
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (2),
art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 73 alin. (1) şi
alin. (3) lit. k), art. 76 alin. (1), art. 115 alin. (1), (4) şi (5), precum şi
prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
In ceea ce priveşte cererea autorului excepţiei de
neconstituţionalitate de renunţare la judecarea acesteia, Curtea reţine că,
potrivit jurisprudenţei sale, o asemenea renunţare este inadmisibilă, întrucât,
în materie de jurisdicţie constituţională, principiul disponibilităţii, care
este propriu procesului civil, nu îşi găseşte aplicarea, soluţionarea excepţiei
de neconstituţionalitate reprezentând o procedură de drept public.
De altfel, potrivit art. 25 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, adoptat prin Hotărârea
Plenului Curţii Constituţionale nr. 12 din 4 noiembrie 1997, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 12 noiembrie 1997, „Odată
legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind
aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea
procesului".
Faţă de cele de mai sus, renunţarea autorului excepţiei
de neconstituţionalitate la soluţionarea acesteia nu împiedică realizarea în
continuare a controlului de constituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, reţinem
următoarele:
I. In ceea ce priveşte criticile privind
neconstituţionalitatea extrinsecă a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
337/2006, observăm că acestea vizează nerespectarea dispoziţiilor
constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (1) şi (3) lit. k), art. 76 alin.
(1), art. 115 alin. (1), (4) şi (5), şi anume adoptarea de către Parlament a
legii de aprobare a ordonanţei în temeiul art. 76 alin. (2) din Constituţie,
deci în regim de lege ordinară, deşi în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 se regăsesc norme cu caracter de lege organică, al căror
regim de adoptare trebuia să respecte dispoziţiile art. 76 alin. (2) din
Constituţie.
Constatăm însă că, ulterior aprobării prin lege a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, prevederile care
consacrau dispoziţiile generale privind soluţionarea contestaţiilor împotriva
actelor autorităţii contractante, căile de atac împotriva deciziilor
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau procedura de
soluţionare a litigiilor în instanţă au suferit modificări succesive. Astfel,
au fost adoptate ordonanţele de urgenţă nr. 19/2009 privind unele măsuri
în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 12 martie 2009, nr.
72/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din
23 iunie 2009 şi nr. 76/2010 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 453 din 2 iulie 2010, ordonanţe de urgenţă care nu
au fost încă aprobate prin lege de către Parlament.
Prin urmare, la data la care Curtea Constituţională
efectuează controlul de constituţionalitate, sunt în vigoare dispoziţiile
art. 255-2562, art. 281 şi art. 283-28718 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006, în forma modificată prin ordonanţe de urgenţă, după
adoptarea Legii nr. 337/2006, astfel încât critica referitoare la
încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (1)şi (3)
lit. k), art. 76 alin. (1), art. 115 alin. (1), (4) şi (5) nu mai subzistă.
Rămâne în competenţa Parlamentului ca, la momentul aprobării prin lege a
ordonanţelor de urgenţă menţionate mai sus, să analizeze obiectul supus
reglementării sub aspectul apartenenţei la domeniul rezervat legii organice şi
adoptarea actelor normative cu respectarea dispoziţiilor constituţionale.
II. In ceea ce priveşte excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 283 alin. (3) teza întâi din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prin raportare la prevederile
constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin.
(2), art. 21 alin. (3), precum şi la prevederile art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
apreciem că aceasta este neîntemeiată. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă
(de exemplu, Decizia nr. 318 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008, sau Decizia nr. 585 din 14
aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din
2 iunie 2009), Curtea a constatat constituţionalitatea textelor criticate în
raport cu critici similare, statuând că, deşi semnificaţia art. 21 alin. (2)
din Constituţie constă în aceea că nu se poate exclude de la exerciţiul
drepturilor procesuale nicio categorie sau grup social, legiuitorul poate
institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de
procedură, precum şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor
procedurale. Stabilirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac
nu contravine art. 21 din Constituţie, atât timp cât, potrivit celor prevăzute
de art. 283 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006,
părţilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula plângere
împotriva deciziei pronunţate de consiliu la curtea de apel, secţia de
contencios-administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii
contractante.
Mai mult, stabilirea procedurii de soluţionare a
plângerii împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 3041 din Codul de
procedură civilă, reprezintă expresia aplicării dispoziţiilor constituţionale
ale art. 126 alin. (2) şi art. 129.
Intrucât nu au intervenit elemente noi de natură a
determina reconsiderarea jurisprudentei Curţii, considerentele şi soluţia
deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 255-2562, art. 281 şi art. 283-28718
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Foraj Sonde" - S.A. din Craiova în dosarele nr. 99/42/2010 şi
nr. 129/42/2010 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu