DECIZIE Nr.
1009 din 8 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
360/2002 privind Statutul politistului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 594 din 23 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Florin Mihăiţă în
Dosarul nr. 37/2/2008 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa
în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 37/2010, pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 23 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 37/2/2008, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de
Florin Mihăiţă cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei
civile nr. 3.158 din 18 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege
criticate realizează un tratament juridic discrirmnatoriu între persoane aflate
în situaţii similare, comparabile. In acest sens, arată că se creează în mod
nejustificat o discriminare între poliţiştii care dobândesc calitatea de
judecător sau procuror prin concurs şi cei care dobândesc aceeaşi calitate prin
admiterea în cadrul
Institutului Naţional al Magistraturii, acestora din
urmă fiindu-le imputabile cheltuielile de şcolarizare. Prin urmare,
dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 sunt
neconstituţionale în măsura în care exclud posibilitatea încetării raporturilor
de serviciu ale poliţistului în scopul numirii într-o altă funcţie publică,
atunci când pentru numirea în funcţia publică este necesară o perioadă de
formare profesională iniţială aferentă funcţiei pe care urmează să o
îndeplinească. De asemenea, consideră că textul de lege criticat aduce o
îngrădire a dreptului la formare profesională. In acest sens, arată că
imputarea cheltuielilor de şcolarizare constituie un obstacol care împiedică un
ofiţer de poliţie judiciară cu studii juridice, având până la 5 ani vechime, să
urmeze pregătirea în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii pentru a
profesa ca magistrat.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
contencios administrativ şi fiscal consideră că
textul de lege criticat este neconstituţional, în măsura în care interpretarea
sintagmei „funcţie publică" se limitează la definiţia acestei noţiuni,
conţinută în art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, în detrimentul persoanelor care exercită prerogativele unei funcţii
publice, dar care nu au calitatea de funcţionar public în sensul reglementării
indicate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de
lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 69 aiin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002
privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, dispoziţii potrivit cărora: „Art. 69. -
(1) Incetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod
corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de
acordare a gradelor profesionale şi are loc: [...] e) la numirea într-o altă
funcţie publică;".
Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege
criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie referitor la
egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 14 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea
discriminării. De asemenea, consideră că este încălcat şi art. 41 alin. (1) şi
(2) din Constituţie referitor la dreptul la muncă şi măsurile de protecţie
socială ale salariaţilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat prevederile de lege criticate
prin prisma aceloraşi critici şi prin raportare la aceleaşi texte din
Constituţie ca şi cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 37
din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
150 din 8 martie 2010, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) şi art. 70 din
Legea nr. 360/2002, în raport cu dispoziţiile art. 16 şi art. 41 alin. (1) din
Constituţie pentru motivele acolo arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale,
atât soluţia, cât şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea
şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului, excepţie ridicată de Florin Mihăiţă în Dosarul nr. 37/2/2008 al
Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi
fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea