DECIZIE Nr.
1004 din 7 octombrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 pct. 8 si 9, art. 304 1 si art.
581 din Codul de procedura civila, ale art. 480 din Codul civil si ale art. 10
alin. (2) si art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 753 din 7 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 8 şi 9, art. 3041 şi art.
581 din Codul de procedură civilă, ale art. 480 din Codul civil şi ale art. 10
alin. (2) şi art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu
destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Vasile Nedelcu în Dosarul nr.
13.914/300/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la
dosar de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate prin care solicită
acordarea unui termen de judecată, deoarece nu a avut la dispoziţie cel puţin
15 zile pentru angajarea unui apărător şi pregătirea apărării, cerere la care
sunt anexate acte medicale.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
cererii de amânare, deoarece autorul excepţiei de neconstituţionalitate a avut
suficient timp pentru angajarea unui apărător, încheierea de sesizare a Curţii
Constituţionale fiind din 15 aprilie 2008.
Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 156
alin. 1 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea
nr. 47/1992, respinge cererea de amânare.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15 aprilie 2008,
pronunţată în Dosarul nr. 13.914/300/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a
V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 8 şi 9, art. 3041 şi art. 581 din Codul de
procedură civilă, ale art. 480 din Codul civil şi ale art. 10 alin. (2) şi art.
11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind
protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de
locuinţe. Excepţia a fost ridicată de Vasile
Nedelcu în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei
cereri de ordonanţă preşedinţială.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că evacuarea sa este neconstituţională,
încălcându-se astfel accesul liber la justiţie, principiul egalităţii şi
dreptul de proprietate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate
sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9, art. 3041 şi art. 581 din Codul
de procedură civilă, ale art. 480 din Codul civil şi ale art. 10 alin. (2) şi
art. 11 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi
stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, cu
modificările şi completările ulterioare.
Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:
- Art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă: „Modificarea
sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate: [...]
8.când instanţa, interpretând greşit actul juridic
dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic
al acestuia;
9.când hotărârea pronunţată este lipsită de temei
legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.";
-Art. 3041 din Codul
de procedură civilă: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care,
potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de
casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate
aspectele.";
- Art. 581 din Codul de procedură civilă: „Instanţa
va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui
drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente
şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar
ivi cu prilejul unei executări.
Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce
la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor
şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de
urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar
motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va
putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui
termen.";
- Art. 480 din Codul civil: „Proprietatea
este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod
exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.";
- Art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 40/1999: „Chiriaşul sau fostul chiriaş este obligat că
comunice în scris proprietarului, cu confirmare de primire, cererea de a
încheia un nou contract de închiriere, în termen de cel mult 30 de zile de la
primirea notificării.";
- Art. 11 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999: „Lipsa unui răspuns scris sau
refuzul nejustificat al chiriaşului sau al fostului chiriaş de a încheia un nou
contract de închiriere în termen de 60 de zile de la primirea notificării îl
îndreptăţeşte pe proprietar să ceară în justiţie evacuarea necondiţionată a
locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei
preşedinţiale."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale
art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale
art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (2) privind
dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate
prevederile art. 11 paragraful 1 din Pactul internaţional cu privire la
drepturile economice, sociale şi culturale şi ale art. 25 din Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, referitoare la nivelul de trai şi la dreptul
la o locuinţă.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 304 pct.
9 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr.
909/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007,
constatând că acestea sunt norme de procedură ce au fost adoptate de legiuitor
în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin
art. 126 alin. (2) din Constituţie. Soluţia legislativă adoptată de legiuitor
nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate, reglementarea criticată
constituind tocmai temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea
recursului.
Referitor la dispoziţiile art.
3041 din Codul de procedură civilă, prin
Decizia nr. 351/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2006, Curtea a
statuat că recursul constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter
devolutiv, în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecă însăşi
cauza, atât sub aspectul legalităţii, cât şi sub acela al temeiniciei,
nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronunţată de prima instanţă,
exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură
civilă, ceea ce este în deplină concordanţă cu prevederile Constituţiei.
Totodată, Curtea constată că s-a pronunţat în numeroase
cazuri asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din
Codul de procedură civilă şi asupra excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 480 din Codul civil, respingându-le ca neîntemeiate, de
exemplu, prin Decizia nr. 657/2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, respectiv prin Decizia nr. 937 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie
2007.
Cu privire la dispoziţiile art. 11 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, prin Decizia nr. 43 din 3
februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 11 februarie 2004, Curtea a
reţinut că acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele
acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru aceleaşi motive ca şi cele reţinute în deciziile
susmenţionate, Curtea constată că nici prevederile art. 304 pct. 8 din Codul
de procedură civilă şi ale art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 40/1999 nu contravin normelor constituţionale şi nici celor din
actele internaţionale invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 304 pct. 8 şi 9, art. 3041 şi art. 581 din Codul de procedură civilă, ale art. 480 din Codul
civil şi ale art. 10 alin. (2) şi art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei
pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Vasile Nedelcu
în Dosarul nr. 13.914/300/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 octombrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean