DECIZIE Nr.
1002 din 8 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (3) si art. 50 1 alin. (1)
si (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 607 din 27 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 50 alin. (3) şi art. 501 alin. (1) şi (2) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de
Elena Pavel în Dosarul nr. 9.866/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
avocatul Mihaela Mitrov, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia,
astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. In acest sens, invocă
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr.
1.183/2009 şi nr. 658/2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 9.866/300/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 50 alin. (3) şi art. 501 alin. (1) şi (2) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de
Elena Pavel într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, în cadrul prevederilor care
reglementează acordarea de despăgubiri la valoarea de piaţă pentru imobilele
(apartamentele) vândute chiriaşilor, sunt menţionaţi ca beneficiari ai legii
exclusiv acei chiriaşi dobânditori cărora li s-au desfiinţat contractele.
Instanţa de fond a apreciat că autorul excepţiei, care a pierdut apartamentul
printr-o acţiune în revendicare, nu este beneficiara acestor dispoziţii legale.
In acest context, aceasta a apreciat că dreptul său de proprietate este în mod
grav vătămat, deoarece, chiar dacă are deschisă calea dreptului comun, aceasta
este de puţine ori încununată de succes, administrarea probelor fiind mai
greoaie, ca şi executarea silită a unei astfel de hotărâri. Totodată, susţine
caracterul discriminatoriu al normelor legale criticate, apreciind că, atât
timp cât legiuitorul a prevăzut aceleaşi norme de protecţie pentru acordarea de
locuinţe celor evacuaţi, indiferent de procesul în urma căruia au pierdut
locuinţa, nu se justifică exceptarea de la beneficiul legii a celor care au
pierdut prin admiterea acţiunii în revendicare a vechiului proprietar.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse la
dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la
dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 50 alin. (3) şi art. 501 alin. (1) şi
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel
cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 1/2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-Art. 50 alin. (3): „Restituirea preţului prevăzut
la alin. (2) şi (21) se face de către Ministerul Economiei şi
Finanţelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din
Legea nr. 112/1995, cu modificările uiterioare.";
- Art. 501: „(1) Proprietarii ale căror
contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr.
112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri
judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de
piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.
(2) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1)
se stabileşte prin expertiză."
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2)
privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber
la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (1) şi (2)
cu privire la dreptul de proprietate.
De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 14 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
ale art. 1 din Primul Protocol şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia
europeană.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 50 alin. (3) şi art. 501 alin. (1) şi
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au mai făcut obiectul
controlului de constituţionalitate, exemplu fiind Decizia nr. 658 din 11 mai
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17
iunie 2010, Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, sau Decizia nr.
1.183 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 727 din 27 octombrie 2009.
Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că textele de lege
criticate nu contravin normelor constituţionale şi convenţionale invocate,
astfel încât, întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine
schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia
adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază
îşi menţin valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 50 alin. (3) şi art. 501 alin. (1) şi (2) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de
Elena Pavel în Dosarul nr. 9.866/300/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora