DECIZIE Nr.
1000 din 8 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din
Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 594 din 23 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din
Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Total Grup Security" - S.R.L.
din Buzău în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu
contravin dispoziţiilor din Constituţie invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 12 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 3.285/200/2009, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19
alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi
organizarea Inspecţiei Muncii. Excepţia a fost ridicată de Societatea
Comercială „Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău cu prilejul
soluţionării unei plângeri contravenţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate
conferă organului de control prerogative care încalcă drepturile fundamentale
ale persoanei fizice şi juridice statuate prin Constituţie.
Judecătoria Buzău consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele
de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de
lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din Legea nr.
108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002,
dispoziţii potrivit cărora:
„Art. 19. - (1)
Inspectorii de muncă au următoarele drepturi:
a) să aibă acces liber, permanent şi fără
înştiinţare prealabilă, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de
muncă organizat de aceasta;[...]
c) să procure dovezi, să efectueze investigaţii sau
examene, să ceară prezentarea documentaţiei pe care o consideră necesară, să
realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substanţe utilizate în procesul
de producţie; [...]
k) să ceară informaţii, fie singuri, fie în prezenţa
martorilor, de la orice persoană şi despre orice problemă care constituie
obiectul controlului;".
Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege
sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 27 alin. (1) privind
inviolabilitatea domiciliului, art. 44 referitor la dreptul de proprietate
privată şi art. 45 referitor la libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului
de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 27 din Constituţie.
Astfel, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate, prin
Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a reţinut că „nu pot fi opuse
activităţii Inspecţiei Muncii obligaţii ce decurg din prevederile art. 27 din
Constituţie privind inviolabilitatea domiciliului, având în vedere natura
deosebită a activităţii Inspecţiei Muncii, specificul atribuţiilor pe care le
are de îndeplinit, conform legii, această autoritate, obiectul controlului şi
locurile unde se desfăşoară acesta".
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
raportată la prevederile art. 45 din Constituţie, Curtea reţine că garantarea
libertăţii economice se face în limitele respectării cadrului legal care
stabileşte exercitarea acestor drepturi. Prin decizia mai sus amintită, Curtea
reţinea că „intervenţia din partea inspectorilor de muncă în sfera de
activitate a persoanelor juridice are un scop legitim şi este necesară într-o
societate democratică, având în vedere că, în conformitate cu prevederile art.
5 lit. a) din Legea nr. 108/1999, printre obiectivele Inspecţiei Muncii se
numără şi controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relaţiile de
muncă, la securitatea şi sănătatea în muncă, la protecţia salariaţilor care
lucrează în condiţii deosebite şi a prevederilor legale referitoare la
asigurările sociale. Totodată [...] măsurile prevăzute de dispoziţiile de lege
criticate sunt proporţionale cu scopul legitim urmărit, întrucât numai în acest
mod se asigură desfăşurarea în condiţii optime a operaţiunilor de control de
către Inspecţia Muncii, în îndeplinirea atribuţiunilor acesteia, iar drepturile
conferite inspectorilor de muncă au în vedere atât specificul activităţii de
control exercitate, cât şi importanţa socială a acestei activităţi de ordine
publică."
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale,
soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în
prezenta cauză.
In sfârşit, Curtea constată că dispoziţiile art. 44 din
Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată, nu au incidenţă în
cauză, întrucât textele de lege criticate nu instituie nicio restrângere a
prerogativelor dreptului de proprietate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru
înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr.
3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea