DECIZIE Nr. 100 din 6 martie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin.
(6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul
refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 250 din 11 aprilie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind
statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 323/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de
Vadim Tighiev in Dosarul nr. 3.237/2002 al Tribunalului Bihor.
La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, fata de care
procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile
criticate nu contravin prevederilor constitutionale, invocand in acest sens
jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
3.237/2002, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (6) din Ordonanta
Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile si completarile
ulterioare, exceptie ridicata de Vadim Tighiev intr-o cauza avand ca obiect
plangerea introdusa de acesta impotriva hotararii prin care Oficiul National
pentru Refugiati i-a respins cererea de acordare a statutului de refugiat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine
ca dispozitiile criticate ingradesc accesul liber la justitie prin limitarea la
o singura cale de atac impotriva hotararii Oficiului National pentru Refugiati,
prin care i s-a respins cererea de acordare a statutului de refugiat. Prin
aceasta, potrivit sustinerilor autorului exceptiei, se creeaza o discriminare
fata de persoanele care "nu au statut juridic asimilat cetatenilor
romani".
Tribunalul Bihor opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca dispozitiile criticate nu incalca prevederile art. 21
din Constitutie, deoarece acestea au fost instituite "tocmai pentru a
asigura un acces largit la justitie persoanelor ce solicita una din formele de
protectie prevazute de lege si care au beneficiat deja, in cadrul primei cereri
analizate de Oficiul National pentru Refugiati, de drepturile recunoscute de
Constitutia Romaniei privind accesul liber la justitie si dreptul la aparare,
interpretate prin prisma art. 6 al Conventiei pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale". Reglementarea unei singure cai de
atac in aceasta materie nu a fost instituita, asa cum, fara temei, sustine
autorul exceptiei, in considerarea lipsei calitatii de cetatean roman, ci in
considerarea unor situatii deosebite si pentru asigurarea celeritatii judecarii
cauzei. Dispozitiile criticate sunt in concordanta si cu prevederile art. 125
alin. (3) din Constitutie, asa cum s-a statuat in mod constant in jurisprudenta
Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 261/2000).
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta constanta a Curtii
Constitutionale in aceasta materie (de exemplu, deciziile nr. 60/1993, 38/1998,
146/2001, 56/2002 si nr. 175/2002), prin care s-a statuat ca accesul liber la
justitie nu presupune accesul la toate structurile judecatoresti si la toate
caile de atac prevazute de lege, deoarece competenta si procedura de judecata
sunt stabilite de legiuitor.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 (publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000), aprobata cu
modificari prin Legea nr. 323/2001 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001), cu modificarile si completarile
ulterioare, avand urmatorul continut: "In cazul prevazut la alin. (5) lit.
a) hotararea instantei este definitiva si irevocabila."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciaza
ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate urmatoarele prevederi
constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21: " (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile
legale criticate prevad procedura de solutionare a cererilor pentru acordarea
statutului de refugiat, depuse in punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat. Potrivit alin. (3) al art. 21 din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare, impotriva hotararii de respingere a cererii strainul
poate depune plangere in termen de doua zile de la comunicare, solutionarea
acesteia fiind de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are
sediul Oficiul National pentru Refugiati. In felul acesta strainului caruia i
s-a respins cererea de acordare a statutului de refugiat i se asigura accesul
la justitie, fiind deci nefondata sustinerea autorului exceptiei privind
incalcarea prevederilor art. 21 din Constitutie.
Faptul ca legea nu permite exercitarea unei cai de atac impotriva hotararii
pronuntate de instanta nu constituie o incalcare a prevederilor art. 16 din
Constitutie si nici a altei prevederi constitutionale, intrucat dispozitia
legala criticata nu face distinctie intre persoanele carora li se aplica, ci
urmareste asigurarea celeritatii procedurii, avand in vedere urgenta impusa de
natura cauzelor care fac obiectul dispozitiilor criticate. De altfel,
dispozitia legala ce face obiectul exceptiei este de natura procedurala, iar,
potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, procedura de judecata se
stabileste prin lege.
Totodata, Curtea constata ca s-a mai pronuntat cu privire la dispozitiile
criticate prin numeroase decizii, de exemplu prin Decizia nr. 330 din 3
decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 893
din 10 decembrie 2002, prin care a respins exceptia de neconstitutionalitate
invocata. Neintervenind elemente noi, de natura a determina reconsiderarea
jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii isi mentin
valabilitatea si in prezenta cauza.
Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin.
(6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul
refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, ridicata de Vadim Tighiev in Dosarul
nr. 3.237/2002 al Tribunalului Bihor.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 6 martie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiva