ACORD Nr. 0
din 28 septembrie 2005
intre Romania si Republica
Turcia privind asistenta judiciara in materie civila
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 462 din 29 mai 2006
România şi Republica Turcia, denumite în continuare părţi
contractante,
în conformitate cu principiile suveranităţii naţionale,
egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne ale părţilor
contractante,
în dorinţa de a dezvolta în continuare cooperarea în
domeniul asistenţei judiciare în materie civilă,
au hotărât să încheie prezentul acord şi, în acest
scop, au convenit asupra următoarelor:
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Obiectul acordului şi definiţii
(1) Obiectul
prezentului acord îl constituie reglementarea ocrotirii juridice, în materie
civilă, a cetăţenilor unei părţi contractante în faţa autorităţilor judiciare
ale celeilalte părţi contractante şi cooperarea judiciară între părţile
contractante privind acordarea asistenţei judiciare în materie civilă, precum
şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă.
(2) In sensul prezentului acord, prin materie civilă se înţelege cauzele de drept
civil, inclusiv cauzele de dreptul familiei şi de drept comercial.
ARTICOLUL 2
Ocrotirea juridică
(1) Cetăţenii unei
părţi contractante beneficiază, în procedurile iniţiate în faţa autorităţilor
judiciare ale celeilalte părţi contractante, de ocrotire juridică în aceleaşi
condiţii ca şi cetăţenii proprii ai acestei părţi contractante.
(2) Cetăţenii unei părţi contractante au dreptul să
se adreseze liber autorităţilor judiciare ale celeilalte părţi contractante, în
vederea formulării de acţiuni în materie civilă în aceleaşi condiţii ca şi
cetăţenii proprii ai acestei părţi contractante.
(3) Persoanele juridice al căror sediu se află pe
teritoriul uneia dintre părţile contractante şi care au fost înfiinţate în
conformitate cu legea acestei părţi contractante beneficiază de prevederile
prezentului acord.
ARTICOLUL 3
Modul de legătură
(1) In afară de cazul în care prezentul acord dispune
altfel, autorităţile judiciare ale părţilor contractante vor comunica între ele
prin intermediul autorităţilor centrale desemnate de părţile contractante.
Autoritatea centrală pentru România este Ministerul Justiţiei. Autoritatea
centrală pentru Republica Turcia este Ministerul Justiţiei.
(2) Prevederile prezentului acord nu împiedică
legătura pe cale diplomatică sau consulară.
(3) In temeiul prezentului acord, autorităţile judiciare
se vor stabili conform legii interne a fiecărei părţi contractante.
ARTICOLUL 4
Limba folosită
(1) Autorităţile centrale vor comunica între ele în
limba părţii contractante solicitate sau în limba engleză.
(2) Cererea de asistenţă judiciară şi actele anexate
acesteia vor fi redactate în limba părţii contractante solicitante şi vor fi
însoţite de traduceri certificate în limba părţii contractante solicitate sau
în limba engleză.
(3) Toate actele întocmite în îndeplinirea cererii de
asistenţă vor fi transmise în limba părţii contractante solicitate.
ARTICOLUL 5
Schimbul de informaţii
Ministerele de justiţie ale părţilor contractante
îşi transmit, la cerere,
informaţii privind legislaţia şi practica lor judiciară referitor la aspectele care formează obiectul prezentului
acord.
CAPITOLUL II
Asistenţa judiciară
SECŢIUNEA 1
Asistenţa judiciară în materie civilă
ARTICOLUL 6
Obiectul asistenţei
Autorităţile judiciare ale
părţilor contractante îşi acordă asistenţă reciprocă în materie civilă, în special
în ceea ce priveşte transmiterea documentelor, audierea părţilor, a martorilor
şi a experţilor, precum şi îndeplinirea oricărui alt act judiciar, în
conformitate cu legislaţia părţilor contractante.
ARTICOLUL 7
Conţinutul cererii
(1) Cererea de
asistenţă judiciară va menţiona următoarele:
a) denumirea autorităţii judiciare solicitante şi a
autorităţii judiciare solicitate, dacă aceasta din urmă este cunoscută;
b) natura procedurii pentru care este solicitată
asistenţa;
c) numele şi adresa părţilor - în cazul persoanelor
juridice, denumirea şi sediul acestora - şi numele şi adresa reprezentanţilor
acestora, dacă este cazul;
d) adresa completă a destinatarului şi actele care se
solicită a fi înmânate, dacă obiectul cererii îl constituie înmânarea de acte;
e) numele şi adresa persoanelor care se solicită a fi
audiate, data naşterii, cetăţenia şi ocupaţia acestora, dacă sunt cunoscute;
f) întrebările care vor fi
puse persoanelor a căror audiere este solicitată;
g) natura probelor care trebuie obţinute sau a altui
act judiciar a cărui îndeplinire este solicitată;
h) alte informaţii necesare îndeplinirii cererii de
asistenţă judiciară;
i) documente sau alte aspecte a
căror analizare este solicitată.
(2) Cererea de asistenţă judiciară va fi semnată şi
va purta sigiliul oficial al autorităţii solicitante. Documentele-anexă vor fi
certificate conform legii părţii contractante solicitante.
ARTICOLUL 8
Proceduri de asistenţă
(1) Autoritatea
judiciară solicitată va aplica prevederile propriei legi în îndeplinirea
cererii de asistenţă. Cu toate acestea, ea va da curs unei cereri a autorităţii
judiciare solicitante care necesită folosirea unei proceduri sau metode
speciale, cu excepţia cazului în care aceasta este incompatibilă cu legea
internă a părţii contractante solicitate.
(2) Autoritatea judiciară solicitantă va fi
informată, la cerere, despre data şi locul de desfăşurare a procedurilor,
pentru ca părţile interesate şi reprezentanţii acestora, dacă este cazul, să
fie prezente.
(3) Autoritatea judiciară solicitată va trimite
documentele întocmite în îndeplinirea cererii autorităţii judiciare solicitante
sau o va informa, în cazul în care cererea nu poate fi îndeplinită, menţionând
şi motivele pentru aceasta şi înapoind actele anexate.
(4) Partea contractantă solicitată va suporta toate
cheltuielile efectuate pe teritoriul său pentru executarea cererii de asistenţă
şi nu va solicita rambursarea acestora.
ARTICOLUL 9
Refuzul asistenţei judiciare
Executarea unei cereri de asistenţă juridică poate fi
refuzată dacă se consideră că este încălcată suveranitatea, securitatea sau
ordinea publică a părţii contractante solicitate.
ARTICOLUL 10
Imunitate
(1) Martorul sau expertul, indiferent de cetăţenie,
care, fiind citat, se prezintă în faţa autorităţii judiciare a părţii
contractante solicitante, nu va putea fi urmărit penal sau arestat ori supus
vreunei alte măsuri privative de libertate pe teritoriul părţii contractante în
legătură cu orice faptă sau condamnare care a avut loc înainte de sosirea sa pe
teritoriul părţii contractante respective. Martorul sau expertul nu va fi, de
asemenea, urmărit penal, arestat şi nici supus executării unei sentinţe în
legătură cu declaraţia sau opinia sa.
(2) Imunitatea prevăzută la alin. (1) va înceta în
cazul în care martorul sau expertul, beneficiind de o perioadă de 7 zile
consecutive de la data la care a fost informat de către autorităţile judiciare
că prezenţa sa nu mai este necesară, deşi a avut posibilitatea de a părăsi
teritoriul, a rămas totuşi pe teritoriul părţii contractante sau l-a părăsit şi
s-a întors de bunăvoie.
(3) Citaţia pentru martor sau expert va conţine
informaţii privind condiţiile de rambursare a cheltuielilor de călătorie,
diurnă şi a onorariului de expert conform legii părţii contractante
solicitante. La cererea acestora, autoritatea judiciară solicitantă va achita
un avans pentru cheltuielile de călătorie şi diurnă.
SECŢIUNEA a 2-a
Documente
ARTICOLUL 11
Transmiterea actelor
La cererea autorităţii judiciare a uneia dintre părţile
contractante, cealaltă parte contractantă va transmite copii ale certificatelor
de stare civilă, alte acte privind drepturile şi interesele cetăţenilor părţii contractante solicitante, fără
traduceri şi fără taxe.
ARTICOLUL 12
Valabilitatea actelor
(1) Documentele emise sau certificate şi ştampilate
oficial pe teritoriul uneia dintre părţile contractante vor fi scutite de orice
formă de legalizare în cadrul procedurii care se desfăşoară în faţa unei
autorităţi judiciare din cealaltă parte contractantă.
(2) Documentele emise de către autorităţile publice
ale unei părţi contractante vor avea aceeaşi forţă probantă ca şi documentele
oficiale emise pe teritoriul celeilalte părţi contractante.
SECŢIUNEA a 3-a
Scutirea de plata asigurării (judicatum solvi) şi a
cheltuielilor de judecată
ARTICOLUL 13
Scutirea de plata asigurării (judicatum solvi)
Cetăţenii unei părţi contractante nu vor trebui să
plătească asigurare (judicatum solvi) în procedurile care se desfăşoară în faţa autorităţilor judiciare
ale celeilalte părţi contractante doar pentru motivul că sunt cetăţeni străini
sau că nu sunt rezidenţi pe teritoriul celeilalte părţi contractante.
ARTICOLUL 14
Asistenţa juridică gratuită
(1) Cetăţenii unei părţi contractante vor avea dreptul
să beneficieze de asistenţă juridică gratuită, de scutirea de la plata taxelor
judiciare şi a cheltuielilor de judecată pe teritoriul celeilalte părţi
contractante, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii proprii ai acestei din urmă
părţi contractante.
(2) Asistenţa juridică gratuită în temeiul
prezentului acord va fi oferită pe baza documentelor în care este prezentată
situaţia personală, familială şi economică a solicitantului. Forma documentelor
va fi cea prevăzută de legea părţii contractante unde locuieşte solicitantul
sau, în cazul în care acesta nu locuieşte pe teritoriul nici uneia dintre
părţile contractante, de legea părţii contractante al cărei cetăţean este.
ARTICOLUL 15
Termene
In cazul în care autorităţile judiciare ale unei părţi
contractante stabilesc un termen limită pentru acţiunea unei persoane cu
domiciliul pe teritoriul celeilalte părţi contractante, termenul va începe să
curgă de la data notificării documentelor acestei
persoane.
CAPITOLUL III
Recunoaşterea şi executarea hotărârilor
judecătoreşti
ARTICOLUL 16
Obiectul recunoaşterii şi executării
(1) Părţile contractante
vor recunoaşte şi vor executa pe teritoriul lor următoarele hotărâri
judecătoreşti pronunţate pe teritoriul celeilalte părţi contractante în
conformitate cu prevederile prezentului acord:
a) hotărâri judecătoreşti în materie civilă;
b) hotărâri judecătoreşti în materie penală, în măsura
în care se referă la despăgubiri.
(2) Prevederile prezentului
capitol sunt aplicabile şi tranzacţiilor în materie civilă încheiate în faţa
autorităţilor judiciare.
(3) Sunt supuse recunoaşterii şi executării, în
conformitate cu prevederile prezentului acord, hotărârile judecătoreşti care au
fost pronunţate după intrarea acestuia în vigoare.
ARTICOLUL 17
Condiţiile recunoaşterii şi executării
Hotărârile prevăzute la art. 16 vor fi recunoscute şi
executate, dacă sunt definitive şi executorii, potrivit legii părţii
contractante unde au fost pronunţate.
ARTICOLUL 18
Refuzul recunoaşterii şi executării
Recunoaşterea şi executarea unei hotărâri judecătoreşti
poate fi refuzată în oricare dintre următoarele cazuri:
1. dacă recunoaşterea şi executarea hotărârii sunt
vădit incompatibile cu ordinea publică a părţii contractante solicitate;
2. dacă părţile obligate prin hotărâre au fost private
de dreptul la apărare, nefiind înştiinţate cu privire la necesitatea
prezentării în instanţă pentru a formula cereri şi apărări, iar în cazul în
care acest lucru nu a fost posibil, să li se fi dat posibilitatea de a fi
reprezentate în proces;
3. dacă hotărârea a fost pronunţată în legătură cu o
cauză care era de competenţa exclusivă a instanţei părţii contractante unde se
doreşte recunoaşterea sau executarea;
4. dacă există un proces între
aceleaşi părţi, întemeiat pe aceleaşi fapte şi având acelaşi obiect:
a) care să fie pe rolul unei instanţe a părţii
contractante solicitate, care a fost prima sesizată; sau
b) s-a pronunţat o hotărâre definitivă de către o
instanţă a părţii contractante solicitate.
ARTICOLUL 19
Procedura recunoaşterii şi executării
(1) Cererea de recunoaştere şi executare se va face
de partea care solicită recunoaşterea şi executarea, personal sau prin
reprezentant legal, direct la instanţa competentă a părţii contractante unde se
solicită recunoaşterea şi executarea.
(2) Cererea va fi însoţită de următoarele documente:
a) copia completă şi autentificată a hotărârii
definitive şi executorii;
b) dacă hotărârea a fost pronunţată în lipsă,
originalele sau copiile certificate ale documentelor care dovedesc că partea
lipsă a fost legal citată;
c) traducerea certificată a cererii şi a documentelor
prevăzute la lit. a) şi b), traduse în limba părţii contractante unde se
solicită recunoaşterea sau executarea ori în limba engleză.
ARTICOLUL 20
Legea aplicabilă
(1) Procedura privind recunoaşterea şi executarea
hotărârilor este reglementată de legea părţii contractante unde se solicită
recunoaşterea şi executarea.
(2) Instanţa care hotărăşte asupra recunoaşterii şi
executării se va limita la verificarea condiţiilor prevăzute de art. 17-19,
fără a examina fondul hotărârii.
ARTICOLUL 21
Transferul sumelor de bani şi transmiterea
proprietăţii
Prevederile prezentului acord referitoare la
recunoaştere şi executare nu aduc atingere prevederilor din legea părţilor
contractante privind transferul sumelor de bani şi transmiterea în străinătate
a proprietăţii obţinute ca urmare a executării unei hotărâri judecătoreşti
străine.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 22
Relaţia cu tratatele internaţionale
Prezentul acord nu aduce atingere celorlalte tratate
internaţionale care conţin prevederi în materia reglementată de acesta, la care
părţile contractante sunt sau vor deveni părţi.
ARTICOLUL 23
Soluţionarea
divergenţelor
Orice divergenţă între părţile contractante, care poate
rezulta din aplicarea prezentului acord, va fi soluţionată pe cale diplomatică.
ARTICOLUL 24
Intrarea în vigoare şi valabilitatea
(1) Prezentul acord va fi ratificat de către părţile
contractante şi va intra în vigoare la 30 de zile după schimbul instrumentelor
de ratificare.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului acord,
Convenţia de asistenţă juridică în materie civilă şi penală între Republica
Socialistă România şi Republica Turcia, semnată la Ankara la 25 noiembrie 1969,
îşi încetează valabilitatea.
(3) Prezentul acord va rămâne în vigoare pentru o
perioadă nedeterminată.
(4) Fiecare parte poate denunţa prezentul acord prin
notificare scrisă. In acest caz, acordul va rămâne în vigoare pentru o durată
de 12 luni de la data primirii de către cealaltă parte a notificării privind
denunţarea.
Drept care subsemnaţii, legal împuterniciţi în acest
scop, au semnat prezentul acord.
Semnat la Ankara la 28 septembrie 2005, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, turcă şi
engleză, toate textele fiind egal autentice. In caz de divergenţe de
interpretare va prevala textul în limba engleză.
Pentru România,
Monica Luisa Macovei,
ministrul justiţiei
Pentru Republica Turcia,
Abdullah Gul,
viceprim-ministru şi ministrul afacerilor externe